harbour

(English)

• (în SUA) harbor
• (ieșit din uz) herberwe, herborough

Din engleza medie herber, herberge, care provine din engleza veche herebeorg ("adăpost, loc ferit") < din proto-germanică *harjaz ("armată") + *bergô ("apărare, protecție").

• AFI: /'hɑːbə/ (Anglia)
• AFI: /'hɑrbər/ (Canada)

harbour, pl. harbours

1. (ieșit din uz) adăpost, refugiu, azil
2. loc adăpostit

   The neighbourhood is a well-known harbour for petty thieves.

3. (nav.) port, radă portuară

   The city has an excellent natural harbour.

• 1: refuge, shelter
• 3: (nav.) port

• harbourage
• harbourmaster
• unharboured

1. a adăposti, a acorda azil, a proteja

   They were caught harbouring criminals.

2. (nav.) a ancora într-un port, a intra într-un port

   The docks, which once harboured tall ships, now harbour only petty thieves.

3. (fig.) a ascunde, a nutri, a păstra (sentimente etc.)

   He harboured feelings of animosity towards his ex-wife.

• Dictionary.com
• Wiktionary