Narcis Coman
| Narcis Coman | |||
|---|---|---|---|
 | |||
| Informații generale | |||
| Nume complet | Narcis Răduț Coman | ||
| Data nașterii | (78 de ani) | ||
| Locul nașterii |
 Giurgiu, România | ||
| Înălțime | 1,84 m | ||
| Greutate | 81 kg | ||
| Post | Portar | ||
| Cluburi de seniori* | |||
| Ani | Club | Ap | (G) |
| 1965-1966 |
 UTA Arad | 13 | (0) |
| 1966-1968 |
 Dinamo Pitești | 46 | (0) |
| 1968-1970 |
 Dinamo | 30 | (0) |
| 1970-1971 |
 Dunărea Giurgiu | 5 | (0) |
| 1970-1974 |
 Steaua București | 31 | (0) |
| 1974-1976 |
 SC Bacău | 34 | (0) |
| 1976-1980 |
 CS Târgoviște | 69 | (0) |
| 1980-1981 |
Dunărea Giurgiu | ||
| Echipa națională | |||
| Ani | Țară | Ap | (G) |
| 1964-1967 |
România U-21 | 3 | (0) |
| 1967-1978 |
România | 12 | (0) |
| * Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern | |||
Modifică date / text  | |||
Narcis Coman (n. 5 noiembrie 1946, Giurgiu, România[1]), pe numele real Narciz Răduț Coman,[2] este un fotbalist român retras din activitate. A fost primul portar desemnat cel mai bun fotbalist român al anului în 1978.[3][4]
Educație
[modificare | modificare sursă]A absolvit Școala Gimnazială nr. 3 din Giurgiu. În al doilea an de liceu a renunțat la studii pentru a se dedica fotbalului.[5]
Carieră
[modificare | modificare sursă]În 1961 a fost legitimat la Olimpia Giurgiu, la 15 ani, sub îndrumarea lui Marin Anastasovici,[2] iar primul pas spre fotbalul organizat l-a făcut în cadrul Asociației Voința Giurgiu.[6] În 1965 a debutat la UTA, fiind în lotul UEFA de tineret al României,[5] apoi a jucat la FC Argeș, Dinamo, Steaua și Chindia[7]. În Naționala de fotbal a României a jucat pentru prima dată în 1967.[8]
Între 1968 și 1970 a jucat la Dinamo, în 30 de meciuri. A urmat o prezență scurtă la Dunărea Giurgiu și transferul la Steaua București, unde a evoluat patru sezoane (1970-1974).[9]
Pe 5 noiembrie 2021, la împlinirea vârstei de 75 de ani, Narcis Coman a fost sărbătorit la Biblioteca Județeană „I. A. Bassarabescu” din Giurgiu, prilej cu care a avut loc lansarea volumului Narcis Coman - prin viață, fără mănuși, o biografie a fostului fotbalist, autor Gelu Brebenel (reeditare în Colecția Biblioteca Giurgiuveană, 2021).[10] Prima ediție a fost lansată în 2017.[11]
Este menționat în cartea lui Gabriel Degeratu, jurnalist de televiziune, Fotbal sub Turnul Chindiei, în cel de-al doilea volum, Cei mai frumoși ani, ca fiind un jucător reprezentativ pentru CS Târgoviște și pentru istoria fotbalului târgoviștean.[12]
A evoluat în 214 meciuri în prima ligă și a avut 12 selecții în echipa națională a României.[13]
Narcis Coman a revenit pe terenul de fotbal după 1996, ca antrenor al echipei de juniori a Clubului Dunărea Giurgiu.[14] În 2004 a refuzat oferta primită din Qatar, unde urma să fie antrenor al portarilor. Scopul lui de atunci a fost să promoveze echipa din Giurgiu în Divizia B, ceea ce s-a întâmplat în 2005.[5]
Premii
[modificare | modificare sursă]A obținut Cupa României în 1970-1971, cu echipa Steaua.[15]
În 1978 a obținut titlul de fotbalistul român al anului, la 32 de ani, când era portar la CS Târgoviște.[16][17]
Maestru emerit al sportului,[18] este prezent în Enciclopedia Personalităților Hubner Who’s Who.[19]
A fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv“ în 2009[8] și premiat cu diploma de onoare în cadrul Galei Ligii Profesioniste de Fotbal în 2010.[20]
Din anul 2012 Narcis Coman este Cetățean de onoare al municipiului Giurgiu.[21]
Citat despre Narcis Coman
[modificare | modificare sursă]„Om de lume, Narcis este iubit de milioane de microbiști, iar prietenii lui sunt atât de mulți că nu-i poți înghesui într-un stadion. Marele portar nu a fost însă un habotnic al fotbalului. El a împletit dăruirea sa pentru acest joc minunat cu viața, cu tot ce e mai frumos în trecerea prin timp a omului. Lui Narcis nu i-au lipsit carafele de Murfatlar și nici fetele frumoase, de-asta i s-a spus că-i un haiduc în fotbalul românesc, dar niciodată nu și-a trădat, din pricina lor, dragostea și dăruirea cedate în totalitate și iremediabil fotbalului. Acest distins sportiv a gustat din cupa marelui succes, dar, spre sfârșitul carierei, și mai cu seamă acum, la vârsta când ar trebui ca toți cei care iubesc fotbalul să-l venereze, printre noi se găsesc și câte unii care-l fac uitat! Eu, unul, sunt mândru că l-am cunoscut pe marele portar Narcis Coman și sunt bucuros că mă pot îmbrățișa cu el ca vechi și neostenit prieten. O carte scrisă despre viața acestui distins sportiv mi se pare prea puțin, dacă mă gândesc la ce a făcut el pentru fotbalul românesc. Dar, oricum, colegul meu - ziaristul și scriitorul Gelu Brebenel - face un gest lăudabil, un gest de recunoaștere a unei stele din sportul românesc! (Dr. Dan Tănăsescu)”[22]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Centenar. Constantin Teașcă - istoric, făuritor și comentator al actului fotbalistic, de Ioan Dănilă, apărut în Revista de Istorie, Târgu-Neamț, 2023, p. 337
- ^ a b „FOTBAL VINTAGE | Povestea lui Narcis Coman, primul portar care a ieșit „Fotbalistul anului"” (în engleză). welovesport.ro. Accesat în .
- ^ „Fostul bacauan Narcis Coman a fost primul portar roman desemnat cel mai bun jucator al anului / Plonjon printre amintiri”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Aventurile fostului mare portar Narcis Coman: „Mi-a plăcut viața! Fără goluri, dar cu goale. Eram eu drăguț, dar trebuia să ai și bani de-o friptură“, 28 septembrie 2016, Adrian Epure, Adevărul, accesat la 6 octombrie 2016
- ^ a b c „Narciz Coman- Dincolo de sport, de fotbal, de carieră, am ales libertatea. Nu am lăsat capul jos niciodată! – Giurgiu-Tribune”. Accesat în .
- ^ Brebenel, Gelu (). Narcis Coman - prin viață, fără mănuși. Editura SCRIB. p. 16.
- ^ „Istoric Club | A.F.C. CHINDIA TÂRGOVIȘTE”. www.afcchindiatargoviste.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Sport, ZDS-Ziarul De. „S-a lansat biografia lui Narcis Coman, fostul portar al naționalei de fotbal”. www.ziaruldesport.ro. Accesat în .
- ^ Nicolae, Razvan (). „Narcis Coman, poveşti din fotbalul românesc al anilor '70: "Eram stelist şi mă rugam să bată ei, dar să nu iau eu gol! La Dinamo am făcut arest ca să plec!" EXCLUSIV”. Fanatik.ro. Accesat în .
- ^ „Lansarea volumului biografic „Narcis Coman - prin viață fără mănuși"”. www.bjgiurgiu.ro. Accesat în .
- ^ Conțescu, Daniel (). „A apărut cartea "Narcis Coman - prin viață fără mănuși", dedicată fostului portar al naționalei”. Libertatea. Accesat în .
- ^ dbonline.ro (). „O lucrare de excepție, marca Gabriel Degeratu! "Fotbal sub Turnul Chindiei", ediție revizuită și adăugită” (în engleză). DBONLINE. Accesat în .
- ^ „Coman, primul portar”. GSP. Accesat în .
- ^ Enache, Constantin (). Municipiul Giurgiu. Monografie. Editura Universul Familiei. p. 419; 425.
- ^ „Narcis Răduț COMAN”. www.romaniansoccer.ro. Accesat în .
- ^ Design, Zoth | Software-Web (). „Fotbal la umbra Turnului Chindiei. Dinu, Dobrin, Narcis Coman şi Vlad Ţepeş”. Ripensia Sport Magazin. Accesat în .
- ^ „Marele Narcis Coman, în două ipostaze :: Jurnal de Dambovita”. www.jurnaldedambovita.ro. Accesat în .
- ^ Mihai, Costin. „Legendarul Narcis Coman face apel la chibzuință! „Moldovan suferă de o mândrie greșită" | SportImpact”. Accesat în .
- ^ „FOTO Narcis Coman a împlinit 67 de ani. "Nu voi mai călca niciodată pe stadionul din Giurgiu"”. adevarul.ro. Accesat în .
- ^ „Pantilimon şi Torje - cei mai buni fotbalişti din Liga I, Dorinel Munteanu - cel mai bun antrenor”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „Narcis Coman – cetatean de onoare al municipiului Giurgiu – Opinia giurgiuveanului”. Accesat în .
- ^ Brebenel, Gelu (). Narcis Coman - prin viață, fără mănuși. SCRIB, Colecția Biblioteca Giurgiuveană.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Narcis Coman pe romaniansoccer.ro
- Narcis Coman pe gsp.ro
- Narcis Coman, „legenda vie” a fotbalului giurgiuvean, 5 ianuarie 2011, Bogdan Vladu, Adevărul
- Legendele fotbalului: Portarul fără mănuși, 23 decembrie 2011, Adrian Epure, Adevărul
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]Gabriel Degeratu - Fotbal sub Turnul Chindiei, 3 volume, 2019, ediție revizuită și adăugită
| |||||