Iliada

Iliada este o epopee atribuită lui Homer, care pare a fi fost un aed din Ionia, din a doua jumătate a secolului VIII î.Hr., și care a preluat în epopeile sale, Iliada și Odiseea, tradiții, fragmente și motive din mituri vechi și cântece populare.

Iliada este compusă din 15 337 de hexametri dactilici și, din epoca elenistica, divizată în 24 de cânturi. Textul a fost probabil compus între 850 și 750 î.Hr. (date deja menționate de către Herodot), deci cu patru secole după perioada în care istoricii înscriu războiul mitic pe care acesta îl relatează.

Tema epopeii o reprezintă războiul Troiei, în care se confruntă aheii veniți din Grecia cu troienii și aliații acestora, fiecare tabără fiind susținută de diverse divinități, cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo. După zece ani de război, soarta acestuia continuă prin numeroase lupte colective sau individuale în care se ilustrează figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle. În final, aheii înving grație victoriei lui Ahile care îl ucide pe Hector, conducătorul troian în luptă directă.

În cele 24 de cânturi, însumând circa 15.000 de versuri, Iliada relatează fapte de vitejie excepțională făcute de eroi neînfricați, dintre care se detașează Ahile. Acesta nu cunoaște teama și alege o moarte glorioasă unei vieți tihnite, cu certitudinea că eroismul său îi va face numele nemuritor peste veacuri. Relația sa afectuoasă cu Patrocles ajută în a-l umaniza și a-l readuce în planul muritorilor.

Ahile întruchipează virtuțile eroului războinic. Spre deosebire de el, Hector detestă războiul și nu luptă pentru glorie, ci pentru a-și apăra cetatea; este iubitor de pace și de rațiune. Figurile celor doi eroi reies și din cuvintele pe care și le adresează înainte de luptă - procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor, cuvintele lui Ahile sunt mânioase și jignitoare, în timp ce Hector vorbește calm și măsurat. Poetul își caracterizează eroii și din câte un epitet frecvent legat de numele personajului respectiv, de exemplu „șoimanul Ahile”.

Personajele sunt prezentate în mișcare, dinamismul fiind amplificat de imagini auditive referitoare la zgomotul bătăliei sau la zornăitul înfricoșător al armelor unui erou, ca în cazul lui Diomede. La prezentarea sugestivă a unei situații contribuie și comparația, care la Homer este dezvoltată pe mai multe versuri.

Alături de eroi intervin și zeii, conferind operei un caracter miraculos. Astfel, Atena îl apără pe Ahile de sulița lui Hector, iar Apollo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceață deasă spre a-l feri de mânia Peleeanului.

Cele două epopei homerice (Iliada și Odiseea) au fost traduse în limba română de George Murnu.

Fragment din text

Cântul I

μῆνιν ἄειδε θεὰ Πηληϊάδεω Ἀχιλῆος
οὐλομένην, ἣ μυρί᾽ Ἀχαιοῖς ἄλγε᾽ ἔθηκε,
πολλὰς δ᾽ ἰφθίμους ψυχὰς Ἄϊδι προΐαψεν
ἡρώων, αὐτοὺς δὲ ἑλώρια τεῦχε κύνεσσιν
οἰωνοῖσί τε πᾶσι, Διὸς δ᾽ ἐτελείετο βουλή,
ἐξ οὗ δὴ τὰ πρῶτα διαστήτην ἐρίσαντε
Ἀτρεΐδης τε ἄναξ ἀνδρῶν καὶ δῖος Ἀχιλλεύς.

Traducere

Cântă, Zeiță, mânia ce-aprinse pe-Ahil' Peleianul,
Greaua urgie ce-Aheilor mii de amaruri le-aduse,
Multe năvalnice duhuri lui Hades zvârlindu-i în brațe
Ale vitejilor, iară pe dânșii lăsatu-i-a-n pradă
Câinilor, cum și ospăț pentru vulturi, la vrerea lui Zeus,
Când, mai întâi, se-nfruntară cu sfadă fruntașii de vază,
Însuși Atridul, stăpân de popoare, și mândrul Ahile.

Personaje principale

Ahei

Troieni

Zei

Zeus (neutru)
Iris (neutră)
Hermes (neutru / de partea aheilor)
Atena (de partea aheilor)
Thetis (de partea aheilor)
Hera (de partea aheilor)
Poseidon (de partea aheilor)
Hefaistos (de partea aheilor)
Hypnos (de partea aheilor)
Afrodita (de partea troienilor)
Apollo (de partea troienilor)
Ares (de partea troienilor)
Artemis (de partea troienilor)

Rezumat

Războiul Troiei durează de aproape zece ani. Se confruntă astfel aheii veniți din toată Grecia cu troienii și aliații acestora. În fața cetății fortificate, sute de nave de asediatori se află întinse pe plajă și le servesc drept tabără.

Cântul I

Mozaic cu scena în care preotul Chryses își cere fiica înapoi de la Agamemnon. (Nabeul, sec. IV)

Agamemnon, comandantul aheilor, o ia prizonieră pe Chryseis, fiica preotului troian al lui Apollo. Furios, zeul răspândește ciumă și boli în tabăra aheilor. Ghicitorul Calchas dezvăluie cauza bolii, iar Ahile îi cere lui Agamemnon să elibereze prizoniera. Regele consimte, însă decide să o ia în schimb pe iubita lui Ahile, Briseis. Mâniat, acesta hotărăște să se retragă din luptă, nemaioferindu-le aheilor ajutorul mirmidonilor săi. Totodată el îi cere mamei sale, Thetis, să obțină de la Zeus promisiunea unei victorii a troienilor.

Cântul II

Înșelat în somn de un vis trimis de către Zeus, Agamemnon se trezește sigur de victoria trupelor sale. Povestește acest vis aliaților săi, apoi, pentru a îi încerca, se preface a dori să părăsească sediul Troiei. Războinicii se pregătesc de retragere, însa Ulise, rege al Itacăi, reușește să îi împiedice să plece. Cele două armate sunt gata de luptă: aheii, veniți cu un număr mare de vase din întreaga Grecie vor face față căpeteniilor troieni și aliaților acestora, dardanieni, pelasgieni, lycieni și traci.

Cântul III

Vas ilustrând duelul dintre Menelau și Paris (Muzeul Louvre)

Troianul Paris, fiul regelui Priam, este cuprins de teamă la vederea lui Menelau, căruia îi furase soția, pe Elena, declanșând astfel conflictul. Ca urmare a reproșurilor dure ale fratelui său, viteazul Hector, Paris le propune aheilor să se înfrunte el însuși cu Menelau. Duelul are loc, Menelau, luptător experimentat, căpătând cu ușurință avantaj în fața fragilului și tânărului Paris. Însă acesta este salvat de la moartea sigură ce îl amenința prin intervenția divină a Afroditei, care îl scoate din luptă și îl trimite în Troia.

Cântul IV

În Olimp, Zeus dorește să fie recunoscută victoria lui Menelau, pentru a redobândi pacea și a salva astfel orașul. Însă Hera, care dorește cu ardoare victoria aheilor, îi cere Atenei să îi împingă pe troieni să nu-și respecte jurămintele de pace. Atena îl convinge atunci pe Pandare să tragă în Menelau cu o săgeată, pentru a distruge armistițiul, ceea ce de altfel se și întâmplă. Revizuindu-și trupele, Agamemnon îi îndeamnă la luptă pe cei mai mari comandanți ai săi — Idomeneus, cei doi Aiax (Aiax fiul lui Telamon și Aiax fiul lui Oileu), Nestor, Ulise și Diomede — și luptele reîncep.

Cântul V

În furia bătăliei, aheii masacrează un număr mare de troieni. În mod particular se evidențiază Diomede, susținut de către Atena, care îl ucide, între altele, pe Pandare și care îl rănește pe Eneas și pe mama acestuia, zeița Afrodita, venită să îl salveze. Zeii se implică în luptă: Apollo îl salvează pe Eneas și îl trimite pe fratele său să se angajeze în luptă alături de troieni. Hector, înflăcărat de cuvintele lui Sarpedon, își duce trupele în luptă. Îngrijorate de această întorsătură de situație, Hera și Atena se înarmează și își oferă ajutorul aheilor apărați de către Ares, care este la rândul lui rănit de Diomede. Într-un sfârșit, zeii și zeițele urcă în Olimp pentru a judeca acest conflict în fața lui Zeus.

Cântul VI

Hector se intoarce în Troia și îi cere mamei sale, Hecuba, să aducă jertfe zeiței Atena, rugând-o să-l îmblânzească pe Diomedes. Hector pornește spre palatul fratelui său, Paris.

Hector îl ceartă pe acesta că stă acasă în timp ce au loc asemenea lupte, iar acesta îi răspunde că atunci se pregătea de luptă. Apoi Hector pleaca la casa lui unde Andromaca, soția sa, și fiul său Astyanax îl roagă plângând să nu mai plece la luptă fiindcă se tem de pierirea sa. Însă Hector nu ascultă de rugile acestora și, înainte de a pleca la luptă, îi roagă pe zei să aibă grijă de soția și fiul său. La porțile cetății Hector îl întâlnește pe Paris care era gata de luptă.

Cântul VII

Atena și Apollo hotărăsc să pună capăt măcelului. Profetul Helenus află de sfătuirea zeilor și îl sfătuiește pe Hector ce să facă. Hector îi provoacă astfel pe conducătorii greci la duel. Ca urmare a tragerii la sorți, urmează ca Ajax, fiul lui Telamon, să îl înfrunte. La căderea nopții, niciunul dintre ei nu este declarat învingător, deși Hector este rănit. Se decide o pauză temporară. Se profită de aceasta pentru îngroparea numeroșilor morți de pe câmpul de luptă.

Cântul VIII

Ziua următoare grecii si troienii incep din nou lupta. Zeus foloseste cântarul norocului pentru a vedea pe cine va ajuta. Se pare că norocul era de partea troienilor. În timpul luptei grecii fug deoarece sunt amenințați cu un fulger iar troienii vin după ei ajungând la zidul care proteja corăbiile. Acolo troienii instalează corturile si se pregătesc pentru ziua următoare.

Cântul IX

Vas cu solia către Ahile (Foinix și Odiseu)

După luptă grecii se străng la un sfat în cortul lui Agamemnon. Acolo Agamemnon își dă seama că doar un lucru îl poate face învingător: Ahile. Nestor propune ca Ahile să fie rugat printr-o solie să se îmbune. Foinix, Aiax si Odiseu hotărăsc să plece la cortul lui Ahile. Ajunși acolo cei trei beau impreună cu Ahile deși nu se termină cu bine deoarece Ahile refuză să se întoarcă.

Cântul X

Vas ilustrând furtul cailor regelui trac Rhesus de către Diomede și Odiseu

În acea noapte grecii hotărăsc sa spioneze tabăra troiană, oamenii aleși pentru această misiune fiind Ulise și Diomede. Acolo află că dușmanii au chemat aliați. Cei doi omoară câțiva soldați, printre care pe troianul Dolon, și pe regele tracilor, Rhesus, căruia îi fură vestiții cai.

Cântul XI

Zorile se iviră iar bătălia începuse din nou. Ca în cele din ziua precedentă troienii domină lupta și chiar îl rănesc pe Agamemnon. Văzând ca grecii sunt în pericol, Ahile îl trimite pe Patrocles la cortul lui Nestor. Acolo, Nestor îi spune că dacă nu vine Ahile la luptă să vina el (Patrocles) îmbrăcat în armura stăpânului său. După conversație, Patrocles se întoarce în fugă la cortul lui Ahile.

Cântul XII

În timpul bătăliei, Zeus trimite un semn care arată că dacă troienii se vor duce la corăbiile grecilor vor fi omorâți fără milă. Deși vede semnul, Hector continuă să înainteze. Încetul cu încetul zidul era cucerit de troieni și se pare că grecii aveau nevoie de un miracol ca să fie salvați.

Cântul XIII

Zeus care urmărea bătălia pleacă dar nici nu se apucă bine că apare Poseidon care îi ajută pe greci în luptă. Hector merge cu armata spre corăbii deși grecii îi primesc cu urlete sălbatice.

Cântul XIV

Știind ca Zeus se poate întoarce pe câmpul de luptă, Hera îl roagă pe Hypnos să-l adoarmă pe Zeus. Hypnos acceptă, deoarece Hera îi spune că îl va căsători cu una dintre Grații. În acest fel, Poseidon îi ajută pe greci. În timpul luptei, Ajax îl lovește pe Hector cu un bolovan în cap, făcându-l sa-și piarda cunoștința. Astfel, grecii prind curaj. Troienii se retrag și pierd tot teritoriul câștigat.

Cântul XV

Iată că în cele din urmă Zeus se trezește și mânios se duce la Hera. Ca să nu se mai aștepte la alte inșelătorii, Zeus dezvăluie ceea ce vrea să facă: acesta vrea ca troienii să câștige lupta pentru a le arăta grecilor că fără Ahile aceștia nu pot câștiga lupta; atunci se va întoarce Ahile și el (Zeus) va hotărî ca Troia să fie cucerită. Așadar Poseidon se întoarce la aflarea veștilor. Hector își revine iar troienii se întorc la luptă. Cu atât de mult curaj au luptat că în sfarșit au ajuns în fața corăbiilor.

Cântul XVI

În timp ce grecii se luptau cu troienii, Patrocles îi spune hotărât lui Ahile că se va duce la luptă. Patrocles se îmbracă cu armura prietenului său pentru a-i speria pe troieni și pentru a-i readuce onoarea lui Ahile. Astfel pleacă spre câmpul de luptă. Acolo Patrocles îi alungă pe troieni deși este lovit de o lance. Hector, văzându-l, îl străpunge cu o lance în burtă. Așa și-a găsit Patrocles sfârșitul.

Cântul XVII

Menelau îl ucide și despoaie pe Euforbos. Hector îi ia lui Patrocles armele, dar nu și trupul. Aheii se luptau pentru trupul lui Patrocles, în timp ce soldatul grec Antiloh este trimis spre cortul lui Ahile pentru a-i da veștile.

Cântul XVIII

Ahile primește veștile și poarta o discuție cu mama sa Thetys. Mama sa îi spune că se va duce la Hefaistos pentru a făuri o nouă armură mult mai frumoasă și mai puternică decât cea purtată de Patrocles. Iris, mesagera zeilor ii spune să ia trupul prietenului său fără arme. Astfel Ahile se duce la luptă și îi face pe troieni să fugă prin urletele sale. Ahile ia trupul lui Patrocles și îi promite că îl va ucide pe Hector.

Cântul XIX

Ahile primește armura și hotărăște sa se împace cu Agamemnon. Grecii pleacă împreună cu Ahile la luptă. Eroul scoate un strigăt și în fața tuturor grecilor acesta se îndreaptă spre zidurile de necucerit ale Troiei.

Cântul XX

„Acum se hotărăște soarta razboiului” zise Zeus. Acesta le-a dat permisiunea zeilor de a interveni în luptă. Atena, Poseidon, Hefaistos și Hera de partea grecilor, iar Afrodita, Ares, Apollo și Artemis de partea troienilor. În lupta muritorilor, Ahile ajunge să se lupte cu Aeneas, dar Poseidon știind că Ahile îl va omorî, îl retrage pe Aeneas din luptă pentru că pe acest erou îl aștepta o soartă măreață. Apare Hector, iar așa începe un nou duel. Hector era aproape de a-l omorî pe Ahile dacă nu ar fi intervenit Atena. Ahile încearcă să atace, deși la rândul lui, Hector este salvat de Apollo.

Cântul XXI

Ahile ucidea toți troienii ce-i apăreau în cale. Acesta îi fugărește furios pe dușmani chiar și prin apele râului. Văzând ce mizerie a cauzat în ape, râul umflă apele care erau aproape să-l omoare pe Ahile. Și chiar așa s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi intervenit Hefaistos. În timpul luptei, între zei are loc o înfruntare. Printre zeii din Olimp nu se afla Apollo. Acesta intrase în Troia. Priam le ordonă troienilor să deschidă porțile pentru ca soldații să intre in cetate. Apollo ia înfățișarea unui troian pentru a-i distrage atenția lui Ahile (pentru ca el să nu intre în cetate). Planul a funcționat, iar troienii au intrat in cetate.

Cântul XXII

Relief cu Ahile târând leșul lui Hector în urma carului său

Se pare că ceva neașteptat s-a întâmplat. Un singur troian a rămas afară; acela era Hector. Troienii îl imploră să intre și el. Evident, așa Troia putea fi cucerită dacă Hector ar fi murit. Acesta refuză, iar pe câmpie se așterne o tăcere deplină. Ahile era față în față cu Hector. Văzând cum dușmanul de moarte înaintează, pe troian îl lasă curajul. Ahile era înconjurat de o lumină divină; asta era cauza fricii. Hector o ia la fugă înconjurând de trei ori zidurile cetății. Zeus folosește iar un cântar pentru a vedea cine va supraviețui. Se pare că lui Hector i-a venit rândul să moară. Atunci, Atena luă înfățișarea fiului lui Priam, Deifobos. Hector ia lancea și o aruncă în dușman. Nu reușește. Îi cere lancea fratelui, deși lângă el nu se afla nimeni. Era o capcană. Atunci Ahile luă din nou lancea și îl nimeri pe Hector în gât. Ahile leagă trupul de car și pleacă.

Cântul XXIII

Patrocles îi apare în vis lui Ahile și cere să i se facă funeraliile cât mai repede. Ahile organizează concursuri cu premii din propria pradă de război, în cinstea lui Patrocles.

Cântul XXIV

Trecuseră câteva zile de la moartea lui Hector, iar Priam se duce la cortul lui Ahile pentru a cere trupul fiului său. Ahile acceptă rugămintea. Urmează, ca o prevestire a căderii cetății, funerariile lui Hector. Timp de douăsprezece zile grecii n-au mai luptat pentru că troienii au adus onoruri viteazului lor luptător.

Traduceri în limba română

Homer, Iliada, În romînește de George Murnu, Studiu introductiv și comentarii de D.M. Pippidi, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955
Homer, Iliada, traducere de George Murnu, ediție bilingvă (greacă și română), Editura pentru Literatură Universală, București, 1967
Homer, Iliada, traducere de Dan Slușanschi, ilustrații de Mihail Coșulețu, Editura Humanitas, București, 2012, ISBN 978-973-50-3702-4

Vezi și

Bibliografie

Cartea nr.1 din colecția Miturile și legendele lumii, Iliada