Wikipedia

Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu

Wikipedia situ web
Sa pàgina printzipale de Wikipedia in su 2024, in sa versione pro navigadores cunfigurados in sardu.
URL	wikipedia.org/
Casta de situ	entziclopedia in lìnia
Limba	prus de 300 limbas
Punna de lucru	nono
Mere	Fundatzione Wikimedia
Creadu dae	Jimmy Wales, Larry Sanger
Abertura	15 ghennàrgiu 2001
Istadu atuale	ativu
Islogan	S'entziclopedia lìbera
Manuale

Wikipedia est un'entziclopedia multilìngue a cuntènnidu lìberu, iscrita dae voluntàrios chi traballant paris e suportada dae sa Fundatzione Wikimedia, un'ente chene punna de lucru. A dies de oe, est publicada in prus de 300 limbas, cun sa versione in limba inglesa chi est sa prus cumprida, e cuntenet artìculos (o "boghes") comente chi siat una entziclopedia traditzionale, almanacu, ditzionàriu geogràficu, o entziclopedia de novas. Sa tarea sua est sa de iscrìere un'entziclopedia internatzionale lìbera, iscrita cun rigore e giudìtziu, chi si potzat lèghere in cada giassu de su mundu. Wikipedia est unu de sos sitos prus impreados in su web,^[1] retzende nessi 60 milliones de cumpudadas a sa die.

Wikipedia cuntenet prus de 62 milliones de artìculos, cun 6.700.000 de custos sunt in inglesu^[2]. Est nàschida su 15 de ghennàrgiu de su 2001 comente progetu cumplementare de Nupedia (unu progetu cun tarea sìmile ma fatu dae espertos). Sende semper crèschida in popularidade, at dadu vida a medas progetos frades che a Wikitionary (su Wikitzionàriu), Wikibooks (Wikilibros) e Wikinews (Wikinovas). La contivigiant voluntàrios a sa manera wiki, in su sentidu chi sos artìculos podent èssere modificados dae chie si siat. Sos voluntàrios de Wikipedia sustenent sa polìtica de su "puntu de vista neutrale" chi narat chi sas opiniones presentadas dae persones de importu o dae òperas literàrias cherent contadas comente benint allegadas, a mutu postu, chena manìgios. Non nch'at de s'ispantare si cumpudende Wikipedia s'agatant faddinas, si gasi, cherent tzerriados sos sòtzios chi ant a bìdere issos si b'at de ite mendare, o si est àbile, lu mendat su chi est legende e totu.

Sa nomena de Wikipedia comente sistema de consultatzione est istada ogetu de cuntierras: l'ant alabada pro sa distributzione sua lìbera, pro sa compilatzione lìbera e pro su rigore de argumentos, e atacada pro pregiudìtzios sistèmicos presuntos (diant èssere privilegiados sos artìculos de interessu pro sos cuntribuidores sena abbaidare a s'importu reale issoro), sa preferèntzia de s'acòrdiu a sas provas, mancàntzias pro unos cantos argumentos e s'ammancu de responsabilidade e autoridade si posta a cunfrontu cun sas entziclopedias traditzionales. Sos artìculos suos sunt remonados dae sos mèdios de massa e dae istitutos acadèmicos e sunt a disponimentu suta a sa lissèntzia GFDL. S'editzione tedesca l'ant distribuida in CD e de medas editziones nd'ant creadu unos cantos ispigros (còpias, in inglesu mirrors) e progetos derivados.

Sa tarea de Wikipedia est de creare un'entziclopedia lìbera e credìbile — antzis sa prus entziclopedia manna in s'istòria, e pro amprària e pro fundesa de sos argumentos tratados. Su fundadore suo Jimmy Wales descriet Wikipedia comente "unu isfortzu de creare e distribuire un'entziclopedia lìbera de sa mègius calidade chi pro cada persone in su praneta in sa limba sua". Creada in su situ web wikipedia.org, Wikipedia tirat su nùmene suo, propònnidu dae s'àteru fundadore Larry Sanger,^[3] dae s'unione de sa paràula wiki, paràula hawaiana chi cheret nàrrere "lestru" e chi la ponent a una casta de programma collaborativu, e dae pedia, sufissu de entziclopedia chi in grecu cheret nàrrere "imparu". Wikipedia, in sas intentziones de Wales, diat dèpere arribare a una calidade pari o mègius de s'Entziclopedia Britannica e èssere publicada finas in pabiru.

Bi sunt o bi fiant medas àteros progetos de entziclopedias in Internet. In unos cantos, ant impreadu sas polìticas editoriales e sa sos deretos de autore che a in sos artìculos traditzionales, comente in s'Entziclopedia Stanford de Filosofia o Nupedia, chi est giai morta, ambas duas cumpiladas dae espertos. Sitos web prus informales che a h2g2 o Everything2 serbint comente ghias generales e sos artìculos issoro los iscrient e controllant persones comunes. Progetos comente Wikipedia, Susning.nu, e s'Enciclopedia Libre, sunt imbetzes wiki in ue sos artìculos los adelantant medas autores e no esistet perunu protzessu formale de revisione. Wikipedia est divènnida sa prus manna de custas wiki entziclopèdicas pro nùmeru de artìculos. A diferèntzia de medas entziclopedias su cuntènnidu de Wikipedia est lassadu suta sa lissèntzia GNU Free Documentation License.

Wikipedia tenet totu unu paris de lìnias de ghia impunnadas a identificare su tipu de informatzione bonu pro lu pònnere in issa. Las remonant medas bortas in sas cuntierras pro detzidere si unu tzertu cuntènnidu chèrgiat agiuntu, revisionadu, tramudadu a unu progetu frade o bogadu.

Sa GFDL, sa litzèntzia chi sos artìculos de Wikipedia tenent, est una de sas medas litzèntzias pro su deretu de autore de casta copyleft, est a nàrrere chi permitit sa redistributzione, sa creatzione de òperas derivadas e s'impreu cummertziale de su cuntènnidu suta cunditzione chi bèngiat fata s'atributzione a sos autores e chi su cuntènnidu abarret a disponimentu semper suta de sa GFDL. Cando carchi autore contribuit a su progetu cun materiale originale, sos deretos de autore abarrant in possessu suo ma isse atzetat de nche lassare su traballu suta GFDL. Su materiale de Wikipedia si podet duncas distribuire a, o incorporare dae, fontes chi impreent custa litzèntzia. De su cuntènnidu de Wikipedia b'at ispigros (mirrors) o progetos derivados medas gràtzias a sas còpias de sas bases de datos. Mancari totu sos iscritos siant a disponimentu suta de sa GFDL, una pertzentuale manna de immàgines e sonos in Wikipedia non sunt lìberos. Elementos che a logotipos aziendales, cantzos de cantzones o fotos giornalìsticas amparadas dae su deretu de autore s'impreant cun una decraratzione de impreu giustu, in inglesu fair use (in Itàlia s'idea de fair use non b'est, in su corpus legale, e duncas òperas chi cuntennerent custos elementos diant podere èssere no ammìtidas). Wikipedia at retzidu finas materiale suta cunditzione chi non si potzant produire traballos derivados o chi si potzat impreare petzi a intro de Wikipedia. In cada manera, unas cantas editziones atzetant petzi cuntènnidos multimediales lìberos dae deretu de autore.

Wikipedia l'ant impreada sos mèdios, acadèmicos, e àteros comente riferimentu o suplementu. Organizatziones de novas ant remonadu artìculos de Wikipedia comente fontes o faeddende de s'informatzione in su Web, unos cantos de issos de manera regulare. A su chi narant sas listas mantentas dae sos cuntribuidores de Wikipedia, sos artìculos los ant remonados medas bortas in sos mèdios de novas, ma prus pagu in istùdios acadèmicos, libros, cunferèntzias, e càusas in giudìtziu.

Sas limbas e sas editziones de Wikipedia sighint a crèschere de nùmeru e mannària, e in su 2024 bi nd'at 326 ativas cun unu nùmeru totale de unos 62 milliones de artìculos. Sas editziones suas prus mannas sunt, in òrdine de minimada, s'inglesa, sa cebuana, sa tedesca, sa frantzesa, e s'isvedesa.^[2]

Sas editziones traballant cada una pro contu suo. Non sunt obligadas dae su chi bi est in sas àteras ma depent petzi rispetare sas lìnias de ghia generales che a sos chimbe pilastros. In cada manera sos artìculos e sas immàgines sunt comunes intra sas editziones, sos primos gràtzias a unu traballu de tradutzione e a sos ligàmenes interlinguìsticos, e sas segundas gràtzias a sa regorta de Wikimedia Commons. Sos artìculos traduidos dae àteras editziones rapresentant petzi una partighedda de sos artìculos de cada editzione.

Belle totu sos chi bìsitant su situ de Wikipedia podent cumpònnere un'artìculu e bìdere luego mustradas sas modìficas issoro. Wikipedia est fraigada in su cumbinchimentu chi su traballu a paris intra sos utentes potzat in su tempus megiorare sos artìculos, prus o mancu de sa matessi manera chi adelantant sos programmas a còdighe abertu. Sos autores de sos artìculos non est a òbligu chi apant una connoschèntzia o cualìfica formale pro sos argumentos contivigiados e sunt avisados chi sas contributziones issoro s'ant a pòdere modificare sena piedade e redistribuidas a praghere dae chie lu chèrgiat. Sos artìculos non sunt controllados dae un'utente o grupu editoriale particulare e sas detzisiones de pigare pro su cuntènnidu e pro sas polìticas editoriales de Wikipedia essint pro acòrdiu e carchi borta dae unu votu, mancari a Jimmy Wales tochet sa detzisione finale.

Pro su naturale abertu de custu progetu, medas bortas bi sunt "gherras editoriales" o cuntierras longas cando sos editores non arribant a un'acòrdiu. Unos cantos de custa comunidade ant ispricadu su protzessu de isvilupu de Wikipedia comente unu traballu a paris, o unu protzessu in crèschida de darwinismu sotziale, ma custa sa comunidade pro su prus non la cunsìderat una presentada giusta. Sos artìculos sunt semper sutapostos a modìficas, gasi chi Wikipedia non decrarat mai finidu un'artìculu. Sos dannàrgios sunt unu problema costante pro Wikipedia.

Wikipedia pedit a sos collaboradores de osservare unu "puntu de bista neutrale" cando iscrient e de no carrigare peruna chirca originale.

Su puntu de bista neutrale, una lìnia de cumportamentu chi non faghet a negotziare, faghet crara sa tarea de entziclopedia e batit a s'òbligu de arresonare cun sos àteros impitadores, si b'ant positziones diferentes, in antis de brigare. Si sas diferèntzias sunt de annotu, e Wikipedia non si diat pòdere èssere iscrìere sighende unu puntu de bista "ogetivu", si depent presentare de manera impartziale totu sas partes e sos puntos de vista de una chistione, atribuidos a sos sustenidores issoro de manera neutrale. Custa polìtica imponet ca onni unu de custas caras depat retzire unu pesu uguale a sa popularidade sua. Custa idea at retzidu crìticas pro esseret una tarea chi no faghet a tocare, pro èssere inutilosa cun unu materiale sena fundòriu e cunfirmas e pro permìtere chi siant rapresentadas opiniones "ofensivas".

Opiniones o teorias chi non sunt istadas giai publicadas sunt cunsideradas "chircas originales", e a las pònnere in Wikipedia no est permìtidu. Sa polìtica de sa "chirca no originale" afirmat chi cussa casta de materiale non faghet a l'atribuire cun seguresa a unu puntu de bista neutrale e duncas no est adata a un'entziclopedia.

Sos collaboradores de Wikipedia mantenent in prus totu una variedade de polìticas e lìnias ghia minores. In cuntrastu cun àteras wiki, che a su Portland Pattern Repository de Ward Cunningham (cunsideradu s'imbentore de su wiki), sos Wikipedianos impreant sas "pàginas de cuntierra" pro resonare de sas modìficas a sos artìculos, in antis de lu fàghere a intro de sos artìculos etotu.

Sos collaboradores de Wikipedia medas bortas modìficant, moent e burrant sos artìculos chi cunsìderant no adatos pro una entziclopedia, che a sas definitziones de ditzionàriu (pro custas esistent progetos ad hoc comente su Wikitzionàriu) o iscritos dae fontes originales. Medas bortas sas editziones de Wikipedia istabilint manuales de istile.

Pàginas ligadas:

• Wikipedia:Wikipedia no est unu ditzionàriu
• Wikipedia:Racumandatziones e lìnias ghia

In Wikipedia non b'at distintziones formales intre sos cuntribuidores, e sas detzisiones si pigant arribende a s'acòrdiu intre sos chi bi traballant. In su ghennàrgiu de su 2005, Wikipedia teniat unos de 13.000 utentes chi contribuiant in cuddu mese cun nessi chimbe modìficas; 9.000 de custos utentes ativos traballaiant pro sas tres editziones prus mannas. A su chi narant sos datos collidos dae Wikipedia, su bator unu de su tràficu de Wikipedia benit dae utentes non registrados chi cun pagu probabilidade si podent definire editores.

Sos traballos de mantenimentu los faghent unu grupu de voluntàrios adelantadores, agiudadores, buròcrates e amministradores, e su nùmeru issoro est de unas cantas chèntinas de unidades. Sos amministradores sunt sos prus numerosos de su grupu e tenent unas cantas abilidades in prus, che a sa de pòdere impedire chi sos artìculos si potzant modificare, de los iscantzellare o de blocare de manera temporànea o permanente unos cantos utentes in manera chi non potzant fàghere modìficas a Wikipedia. Sas atziones de dannàrgios o sas infratziones minores de sas lìnias ghia podent batire a un'avertimentu o a unu blocu temporàneu, e sas chi sunt sighidas e/o mannas a blocos longos o permanentes.

Su fundadore de Wikipedia Larry Sanger at naradu chi àere sa litzèntzia GFDL est comente una "afiantza de libertade, est una motivatzione forte a traballare pro un'entziclopedia lìbera". In un'istùdiu a pitzus de Wikipedia comente comunidade, su professore de Economia Andrea Ciffolilli at afirmadu chi su costu bassu de transatzione in su de pigare parte a unu software wiki creat unu catalizadore pro sa crèschida collaborativa e chi su de punnare a una "costrutzione creativa" incoràgiat a sa gente a bi pigare parte. Wikipedia l'ant bidacomente unu esperimentu sotziale de anarchia o democrazia. Jimbo Wales at torradu risposta narende chi no est istada pensada de gasi ma chi antzis custa cosa nd'est una cunsighèntzia.^[4] In una pàgina a pitzus de su fàghere chircas cun Wikipedia, sos autores suos ispricant chi Wikipedia est de importu comente comunidade sotziale. Est a nàrrere, a sos autores de artìculos podent dimandare de difèndere o crarire su traballu issoro e sas cuntierras faghet a las bìere luego. Sas editziones de Wikipedia cuntenent medas bortas unu "bangu de sas informatziones" puru, ue sa comunidade respondet a sas preguntas.

Wikipedia l'ant creada in su ghennàrgiu de su 2001 in inglesu, a pustis de cuntatos intra Larry Sanger e Ben Kovitz, e finas gràtzias a su traballu de Jimbo Wales, chi at postu a dispositzione sos serbidores netzessàrios pro s'esperimentu.

Sa fase isperimentale l'at sighida luego una fase de adelantada manna chi at bidu cun s'andare de su tempus una crèschida lestra de utentes registrados (in su làmpadas de su 2004 unos 7.500 in sa versione in limba inglesa, prus de 1.100 in sa in italianu) e una ismanniada ispantosa de su nùmeru de artìculos iscritos (de badas e traballende paris), chi at barigadu de meda sos 600.000 (boghende dae su contu sos rediretziones e sas pàginas chi sunt abotzos).

Su 22 cabudanni 2004 Wikipedia totu canta est arribbada a tènnere prus de unu millione de artìculos.

S'istòria de Wikipedia, in inglesu, faghet a la leghere in custa pàgina.

Mancari siat manna meda a beru comente comunidade (mìgias de utentes ativos e una cantidade ispantosa de artìculos e informatziones), sos serbidores de Wikipedia non sunt medas: in sos primos annos fiant petzi una deghina de elaboradores (duas bases de datos e unos cantos serbidores web), postos in un'àngulu de s'aposentu de sos serbidores de Bomis.com.

Su progetu fiat finantziadu pro su prus dae una persone, prus sas donatziones voluntàrias, aiat giustu unu dipendente pro su primu annu (a pustis prus nemus), se sos serbidores los manìgiait una persona a tempus partziale, finas custu voluntàriu. Sa versione de su programma l'aiat iscrita belle totu unu programmadore ebbia e bi fiat un'iscuadra de voluntàrios chi lu teniat agiornadu e lu megioraiat passu passu.

Oe sa situatzione est diferente meda, e sa fundatzione Wikimedia tenet unos cantos tzentros in logos medas de su mundu, allistados inoghe.

Sa versione sarda de Wikipedia, chi ses leghende como, est nàschida in s'abrile de su 2004.

Non esistet una pronùntzia ufitziale. Una pregunta intra sos wikipedianos italianos at mustradu chi cada unu la pronùntziat comente cheret.
Sas pronùntzias connotas finas a oe sunt:

• uichipedia
• uichipedìa
• uiki'piːdjə
• uaichipedia
• vichipedia
• vichipédia
• vichipèdia
• vichipedía
• uaichipìdia
• bichipedìa

1. ↑ (EN) wikipedia.org Competitive Analysis, Marketing Mix and Traffic - Alexa, in alexa.com, 25 austu 2020. URL consultadu su 2 martzu 2024 (archiviadu dae s'url originale su 25 austu 2020).
2. ↑ ^{2.0 2.1} (EN) List of Wikipedias - Meta, in meta.wikimedia.org. URL consultadu su 2 martzu 2024.
3. ↑ (EN) Wikipedia family feud rooted in San Diego, in The San Diego Union-Tribune, 9 santugaine 2006. URL consultadu su 2 martzu 2024 (archiviadu dae s'url originale su 13 martzu 2007).
4. ↑ (EN) Lista de posta de en.wikipedia - Lìtera de Jimbo Wales, in mail.wikimedia.org. URL consultadu su 2 martzu 2024 (archiviadu dae s'url originale su 25 santandria 2005).

• Wikipedia (campidanesu)
• Wikimedia