[go: up one dir, main page]
More Web Proxy on the site http://driver.im/Sari la conținut

Tianwen-1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tianwen-1
Lansarea navei Tianwen-1, 23 iulie 2020
NumeHuoxing-1 (火星-1) (2018–2020)[1][2][3]
Tipul misiuniiȘtiință planetară cu un orbitator, lander și rover
OperatorAdministrația spațială a Chinei
COSPAR ID2020-049A
Nr. SATCAT45935
Durata misiunii1593 zile, 14 ore, 54 minute (de la lansare)
Orbitator: 2 ani (planificare)
1391 zile, 7 ore, 43 minute (de la intrarea pe orbită)
Rover: 90 soli (planificare)[4]
Proprietățile navei spațiale
Tipul navei spațialeOrbitator, lander, rover, TW-1 Deployable Camera (TDC)
ProducătorAdministrația spațială a Chinei
Masă de lansareTotal: 5.000 kg
Orbitator: 3.175 kg
Rover：240 kg
DimensiuniRover: 2.6 × 3 × 1.85 metri
Începutul misiunii
Dată lansare23 iulie 2020, 04:41:15 UTC[5]
LansatorLong March 5
Loc lansareWenchang, LC-101
ContractorChina Aerospace Science and Technology Corporation
Orbitator Marte
ComponentăOrbitator
Intrare orbită10 februarie 2021[6][7]
Lander Marte
ComponentăLander
Dată aterizare14 mai 2021 23:18 UTC[8][9][10]
Loc aterizareUtopia Planitia[11]
Rover Marte
ComponentăZhu Rong
Dată aterizare14 mai 2021 23:18 UTC (desfășurat de pe lander la 22 mai 2021, 02:40 UTC)[12]
Loc aterizareUtopia Planitia[11]
 

Tianwen-1 (TW-1; în chineză simplificată: 天问; chineză tradițională: 天問; literal: „întrebări către cer”) este o misiune interplanetară a Administrației spațiale a Chinei de a trimite o navă spațială robotică pe Marte, formată dintr-un orbitator, o cameră foto, un lander și un rover. Nava spațială, cu o masă totală de aproape cinci tone, este una dintre cele mai grele sonde lansate spre Marte și transportă 13 instrumente științifice.

Misiunea a fost lansată cu succes de la Centrul de Lansări Spațiale Wenchang, la 23 iulie 2020,[13] pe un vehicul de lansare Long March 5. După 7 luni de călătorie, a intrat pe orbita în jurul planetei Marte la 10 februarie 2021.[14][7] Pentru următoarele 3 luni, sonda spațială a studiat de pe o orbită de recunoaștere, locul țintă pentru aterizarea landerului și roverului; la 14 mai a început faza de aterizare cu eliberarea capsulei care conținea landerul și roverul. Capsula a făcut o intrare atmosferică urmată de o fază de coborâre cu parașuta, după care landerul a folosit retro-propulsie pentru a face o aterizare ușoară pe Marte la ora 23:18 UTC.[9][10][15] La 14 mai, odată cu aterizarea reușită,China a devenit a treia națiune care a reușit să facă o aterizare ușoară pe Marte, după Uniunea Sovietică și Statele Unite.[16]

La 22 mai 2021, roverul Zhu Rong a coborât pe rampele de coborâre de pe platforma sa de aterizare până la suprafața lui Marte și a început primul drum pe solul marțian, trimitând înapoi pe Pământ primele imagini ale landerului singur fără rover.[17][18] După desfășurarea cu succes a roverului, China a devenit a doua națiune care a realizat acest lucru, după Statele Unite,[4][19] și prima națiune care orbitează, aterizează și eliberează un rover în prima sa misiune pe Marte.[20]

Obiectivele științifice ale misiunii se referă la geologia planetei Marte, prezența actuală și din trecut a apei, structura internă a planetei, identificarea mineralelor și diferitelor tipuri de roci la suprafață, precum și caracterizarea mediului spațial și atmosfera lui Marte.

Misiunea Tianwen-1 a fost a doua dintre cele trei misiuni spațiale trimise spre Marte în timpul ferestrei de lansare din iulie 2020, cu misiuni lansate și de agențiile spațiale naționale din Emiratele Arabe Unite (orbitatorul Hope) și Statele Unite (Mars 2020 cu roverul Perseverance și elicopterul dronă Ingenuity).

Nume

[modificare | modificare sursă]

Numele Tianwen, care înseamnă „întrebări către cer” sau „căutarea adevărului ceresc”, provine din lungul poem cu același nume scris de Qu Yuan (aproximativ 340-278 î.Hr.), un poet al Chinei antice.[21][22]

Denumirea roverului

[modificare | modificare sursă]

Un vot online privind preferințele publice pentru numele roverului a avut loc în perioada 20 ianuarie 2021 – 28 februarie 2021. Numele Zhu Rong a fost clasat pe locul 1 cu 504.466 voturi.[23] La 24 aprilie 2021, Agenția spațială a Chinei a anunțat că roverul misiunii se va numi Zhu Rong, care face referire la o figură mitologico-istorică din folclorul chinez asociat de obicei cu focul și lumina. [24]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „中国火星探测器露真容 明年发射”. . 
  2. ^ The Global Exploration Roadmap NASA International Space Exploration Coordination Group, January 2018
  3. ^ China's Deep Space Exploration Roadmap 2018
  4. ^ a b „China Exclusive: China's aim to explore Mars”. Xinhua. . Accesat în . 
  5. ^ Wall, Mike (). „China launches ambitious Tianwen-1 Mars rover mission”. Space.com. Accesat în . 
  6. ^ „Tiān wèn yī hào tàncè qì fēixíng lǐchéng túpò 3 yì qiān mǐ” [Tianwen-1 Has Flown More Than 300 Million Kilometers] (în Chinese). . Accesat în . 
  7. ^ a b Gebhardt, Chris (). „China, with Tianwen-1, begins tenure at Mars with successful orbital arrival”. NASASpaceFlight.com. Accesat în . 
  8. ^ „我国首次火星探测任务着陆火星取得圆满成功”. China National Space Administration. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 科研团队根据“祝融号”火星车发回遥测信号确认，5月15日7时18 
  9. ^ a b „天问一号成功着陆火星！”. . 
  10. ^ a b „官宣！7时18分！"天问一号"探测器成功着陆火星”. . 
  11. ^ a b Jones, Andrew (). „China chooses landing site for its Tianwen-1 Mars rover”. Space.com. Accesat în . 
  12. ^ Hebden, Kerry (). „China is about to land its Zhurong rover on Mars”. Room. Accesat în . The same Chinese space watchers who revealed the impending descent also report that Zhurong will begin exploration on 22 May 
  13. ^ Jones, Andrew (). „Tianwen-1 launches for Mars, marking dawn of Chinese interplanetary exploration”. SpaceNews. Accesat în . 
  14. ^ Roulette, Joey (). „Three countries are due to reach Mars in the next two weeks”. The Verge. Accesat în . 
  15. ^ „China lands its Zhurong rover on Mars”. bbc.com. Accesat în . 
  16. ^ „China succeeds on country's first Mars landing attempt with Tianwen-1”. nasaspaceglight.com. Accesat în . 
  17. ^ Woo, Ryan; Sun, Yilei (). „China says Martian rover takes first drive on surface of Red Planet”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
  18. ^ „祝融号火星车成功驶上火星表面-新华网” [Zhurong rover successfully descended onto the surface of Mars]. xinhuanet.com (în Chinese). . Accesat în . 
  19. ^ The subsurface penetrating radar on the rover of China's Mars 2020 mission, B. Zhou, S. X. Shen, Y. C. Ji, 2016 16th International Conference on Ground Penetrating Radar (GPR), 13–16 June 2016
  20. ^ „China's Tianwen-1 spacecraft completes historic Mars landing”. aljazeera.com. Accesat în . 
  21. ^ „China's First Mars Exploration Mission Named Tianwen-1”. Xinhua. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Yeung, Jessie (). „Tianwen-1, China's mission to Mars, has entered orbit”. CNN. Accesat în . 
  23. ^ „"祝融号"荣登榜首！中国首辆火星车全球征名投票结束”. . Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  24. ^ Hua, Xia (). „China's first Mars rover named Zhurong”. Xinhuanet.com. Accesat în . 


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tianwen-1&oldid=15212402