Placebo
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Placebo (din latină, lit.: voi plăcea) este un termen utilizat în cercetare pentru a desemna o substanță inactivă sau o procedură utilizată ca element de control în experimente. Efectul placebo este îmbunătățirea măsurabilă, observabilă sau care se resimte asupra sănătății, care nu se atribuie unui tratament real în desfășurare.
Prin extensie, placebo este orice procedură terapeutică sau o componentă a acesteia despre care nu a fost demonstrat că administrarea sa ar produce o activitate fiziologică sau psihologică specifică, menită să îmbunătățească starea de sănătate a pacientului în cazul afecțiunii tratate.
Placebo poate fi:
- placebo inert, când se referă la o substanță inactivă farmacologic, cu un conținut neutru;
- placebo activ, când se utilizează o pastilă cu efecte farmacologice, dar care nu este considerată de medic ca având un efect specific în cazul respectivei afecțiuni.
„Placebo” poate fi considerat și un tratament sau procedură terapeutică (inclusiv chirurgicală) care la momentul administrării era considerat eficace pentru respectiva situație medicală, deși ulterior studiile au arătat lipsa sa de eficiență.
Cuvântul placebo reprezintă forma – la viitor – a verbului latin placeo/plăcere și poate fi tradus stricto sensu prin: voi plăcea, sau, mai liber, voi fi plăcut (agreabil).
Cuvântul Placebo are sensul de agreabil, plăcut – în sens de promisiune – și deci poate defini așteptarea unui bolnav – când i se dă un medicament – la acțiunea utilă, plăcută a acesteia (Bradu Iamandescu I. și Necula I., 2002).
Placebo reactiv este persoana care raportează un efect placebo.
Caracterele generale ale efectului placebo:
- substanța administrată este inertă farmacodinamic;
- efectul este simptomatic;
- durata efectului este, de regulă, scurtă;
- instalarea efectului este mai rapidă decât a unei substanțe farmacodinamice active;
- acțiune nespecifică.
Efectul placebo poate fi de două feluri:
- activ - când apar simptome adverse ce apar și în cazul medicației
- inactiv - când nu apar aceste simptome adverse
Fenomenul placebo în context terapeutic
[modificare | modificare sursă]Efectul placebo nu asigură vindecarea, ci doar o ameliorare subiectivă a simptomelor resimțite. În caz de vindecare fără un tratament adecvat, se poate vorbi de vindecare spontană sau inexplicabilă, dar nu de placebo. Deci placebo nu este comparabil cu magia paranormală, ci cu iluzionismul.
Placebourile nu au nicio valoare terapeutică.[1] Ele nu au efecte asupra bolilor, ci cel mult influențează evaluarea subiectivă făcută de pacienți propriilor simptome.[2] Uneori ele pot face ca oamenii să se simtă mai bine, iar alteori mai rău, caz în care sunt numite nocebo.[2]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Hróbjartsson A.; Gøtzsche P.C. (ianuarie 2010). Hróbjartsson, Asbjørn, ed. „Placebo interventions for all clinical conditions” (PDF). The Cochrane Database of Systematic Reviews. 106 (1): CD003974. doi:10.1002/14651858.CD003974.pub3. PMID 20091554. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Thefore, placebo prescription seems to lack both ethical and empirical justification. ... Therfore, we suggest that placebo interventions are not used outside clinical trials.Prin urmare, prescrierii de placebo pare să îi lipsească atât justificarea etică, cât și cea empirică... Prin urmare, sugerăm ca intervențiile placebo să nu fie utilizate în afara studiilor clinice.
- ^ a b „Placebo Effect”. American Cancer Society. .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Pagina cuprinde text din articole publicate în revistele Viața Medicală (8 și 22 august 2008) și Pharma Business (noiembrie 2008). Textul a fost eliberat de autorul său sub licența GNU pentru documentație liberă.