Mihail al VII-lea Ducas

Mihail al VII-lea Ducas
Date personale
Născut	1050[1] Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit
Decedat	1090 (40 de ani)[2][1] Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit[1]
Părinți	Constantin al X-lea Ducas[3] Evdochia Makrembolitissa[3]
Frați și surori	Constantin I Ducas Andronikos Doukas[*][[Andronikos Doukas (Byzantine emperor)|​]] Theodora Doukaina Selvo[*][[Theodora Doukaina Selvo (Venetian noble)|​]] Anna Doukaina[*][[Anna Doukaina (Byzantine princess, eldest daughter of Constantine X Doucas)|​]] Zoe Doukaina[*][[Zoe Doukaina (Byzantine princess, daughter of Constantine X Doukas)|​]] Nikephoros Diogenes[*][[Nikephoros Diogenes (Byzantine emperor from 1070 to 1071)|​]] Leo Diogenes[*][[Leo Diogenes (Byzantine co-emperor)|​]]
Căsătorit cu	mariami[*][[mariami (Empress consort of the Byzantine Empire)|​]]
Copii	Constantin al II-lea Ducas
Religie	creștinism ortodox[*]​
Ocupație	cleric[*]​ călugăr
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia Ducas
Împărat bizantin
Domnie	22 mai 1067 – 24 martie 1078
Predecesor	Constantin al X-lea Ducas
Succesor	Nichifor al III-lea Botaniates
Modifică date / text

Mihail al VII-lea Ducas (greacă Μιχαήλ Ζ΄ Δούκας, Mikhaēl VII Doukas), poreclit Parapinakēs (Παραπινάκης), (n. 1050, Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit – d. 1090, Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit) a fost un împărat bizantin în perioada 1071 - 1078.

Mihail a căpătat din partea bizantinilor o poreclă batjocoritoare: parapinakes. Ea se explică prin aceea că în vremea lui prețul grâului, al cărui monopol fusese instaurat de primul ministru al său, Nikephoritzes, a ajuns atât de mare încât cu un galben nu se mai putea cumpăra decât un sfert din cantitatea vândută anterior pentru aceeași sumă.

În timpul său, Imperiul Bizantin trece printr-o perioadă de profundă criză care s-a încheiat odată cu urcarea pe tron a lui Alexios I Comnen. În această vreme Bizantul pierde numeroase posesiuni în răsărit, în favoarea turcilor selgiucizi care, după victoria obținută după consumarea evenimentului ce este cunoscut în istorie sub numele de lupta de la Manzikert, înaintează tot mai mult în Asia Mică. În apus, Imperiul își pierde, în favoarea normanzilor, posesiunile italiene: Bari cade la 16 aprilie 1071, Palermo a fost cucerit la 8 ianuarie 1072 de Robert Guiscard, ducele Apuliei și al Calabriei (1057-1085)

În Peninsula Balcanică, pecenegii nord-dunăreni își întețesc atacurile, ajungând să controleze practic întreg teritoriul dintre Haemus (Balcanii) și Dunăre, iar slavii sudici își intensifică lupta de eliberare de sub autoritatea Bizanțului. În 1072, se produce răscoala lui Constantin Bodin, proclamat țar la Prizren și învins cu greu de bizantini. În 1076, Principele Croației, Dimitrie Zvonimir este încoronat rege, ca vasal al Papei, de legații lui Grigore al VII-lea, iar în 1077, Mihail al Zetei primește și el din partea Romei coroana regală.

Mihail al VII-lea a fost căsătorit cu prințesa caucaziană Maria de Alania. Căsătoria pare să fi avut loc după ce Mihail a devenit împărat, deși unii autori o plasează în 1065. Maria era fiica lui Bagrat al IV-lea, regele Georgiei (1027-1072). După călugărirea lui Mihail (1078), Maria se căsătorește cu împăratul Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081): În urma căsătorie ei cu Mihail a avut un fiu botezat cu numele de Constantin (1074-1095).