Orbită (anatomie)

În anatomie, orbita este cavitatea craniană care adăpostește ochiul și anexele globului ocular. Are forma unei piramide patrulatere cu axul orientat oblic dinainte-înapoi și din afară spre înăuntru, și un volum de aproximativ 30 ml.

La om, orbita osoasă este alcătuită din șapte oase:

• Osul frontal (Fața orbitală)
• Osul zigomatic (Procesul orbital al osului zigomatic)
• Osul maxilar (Suprafața orbitală a corpului maxilar)
• Osul sfenoid (Suprafața orbitală a aripii mari a osului sfenoid)
• Osul etmoid (Lamina papiracee)
• Osul palatin (Procesul orbital al osului palatin)
• Osul lacrimal

• Orificiul optic
• Fisura orbitală superioară
• Fisura orbitală inferioară
• Orificiul etmoidal anterior
• Orificiul etmoidal posterior
• Orificiul infraorbital
• Orificiul supraorbital
• Orificiul orbital al canalului nazo-lacrimal
• Orificiul zigomatic orbital

• Globul ocular
• Fasciile orbitală și bulbară
• Mușchii orbitei
• Nervi cranieni: nervul optic (perechea al II-a), nervul oculomotor (perechea a III-a), nervul trohlear (perechea a IV-a), nervul trigemen (perechea a V-a) și nervul abducens (perechea a VI-a)
• Vase sanguine
• Țesut adipos
• Glanda lacrimală

• 
  Peretele medial al orbitei stângi
• 
  Disecţie ce arată originea muşchilor oculari drepţi şi nervii ce pătrund prin fisura orbitală superioară
• 
  Secţiune coronară prin cavităţile nazale

• Interactive tutorial at anatome.ncl.ac.uk