[go: up one dir, main page]
More Web Proxy on the site http://driver.im/Sari la conținut

Franz Grillparzer

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Franz Grillparzer

Statuia lui Grillparzer din parcul Volksgarten, Viena
Date personale
Născut[2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Viena, Monarhia Habsburgică[7][5][8][9] Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[3][4][2][6][10] Modificați la Wikidata
Viena, Austro-Ungaria[7][11][8] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Hietzing[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriKamillo Grillparzer[*][[Kamillo Grillparzer |​]]  Modificați la Wikidata
Cetățenie Austria Modificați la Wikidata
Ocupațiedramaturg, poet
Locul desfășurării activitățiiViena ()[12] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[13][14] Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Activ ca scriitorsecolul al XIX-lea
Limbilimba germană  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarbaroc, romantism
Specie literarăteatru, poezie
Note
PremiiOrdinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*]
doctor honoris causa al Universității din Viena[*][1]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Franz Seraphicus Grillparzer (n. , Viena, Monarhia Habsburgică – d. , Viena, Austro-Ungaria) a fost un dramaturg și poet austriac, reprezentant de seamă al dramaturgiei austriece din secolul al XIX-lea. A fost influențat de scriitori ca: Shakespeare, Lope de Vega și Calderón de la Barca.

  • 1807 - 1809 Blanca din castilia ("Blanca von Castilien");
  • 1809: Spartacus ("Spartacus");
  • 1809: Alfred cel Mare ("Alfred der Grosse");
  • 1817: Străbuna ("Die Ahnfrau");
  • 1818: Safo ("Sappho");
  • 1821: Lâna de aur ("Das goldene Vlies"), trilogie formată din:
    • Oaspeții ("Der Gastfreund")
    • Argonauții ("Die Argonauten")
    • Medeea ("Medea");
  • 1823: Norocul și sfârșitul regelui Otokar ("König Ottokars Glück und Ende");
  • 1826: Un servitor credincios și stăpânul său ("Ein treuer Diener seines Herrn");
  • 1827: Poezii ("Gedichte");
  • 1831: Valurile mării și ale dragostei ("Des Meeres und der Liebe Wellen");
  • 1834: Un vis, o viață ("Der Traum, ein Leben");
  • 1835: "Tristia ex Ponto"
  • 1838: Vai de cel ce minte ("Weh dem, der lügt");
  • 1847: Libussa ("Libussa");
  • 1848: Jucătorul sărman ("Der arme Spielmann");
  • 1848: "Ein Bruderzwist im Hause Habsburg";
  • 1848: Estera ("Esther");
  • 1851: Evreica din Toledo ("Die Jüdin von Toledo").
  1. ^ http://geschichte.univie.ac.at/en/persons/franz-grillparzer  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b regionální databáze Knihovny města Olomouce, accesat în  
  3. ^ a b Franz Grillparzer, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b Grillparzer, Franz (BLKÖ)[*][[Grillparzer, Franz (BLKÖ) (entry in the Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich (vol. 5, p. 338))|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  6. ^ a b Franz Grillparzer, Find a Grave, accesat în  
  7. ^ a b Грильпарцер Франц, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  8. ^ a b regionální databáze Krajské knihovny Vysočiny, accesat în  
  9. ^ „Franz Grillparzer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ Franz Grillparzer, Brockhaus Enzyklopädie 
  11. ^ „Franz Grillparzer”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  12. ^ RKDartists, accesat în  
  13. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  14. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  • Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică București, 1981

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Franz Grillparzer