Arhipelagul Gulag
Arhipelagul Gulag | |
Informații generale | |
---|---|
Autor | Aleksandr Soljenițîn |
Subiect | Gulag |
Gen | eseu autobiografie[1] |
Ediția originală | |
Titlu original | Архипелаг ГУЛАГ |
Limba | limba rusă |
Editură | YMCA Press (Paris, Franța); Univers (București, România) |
Țara primei apariții | Franța |
Data primei apariții | 1973 (Franța) |
Modifică date / text |
Arhipelagul Gulag (în rusă Архипелаг ГУЛАГ, Arkhipelag GULAG) este un eseu de investigație narativă scrisă de Aleksandr Soljenițîn, care tratează subiectul sistemului de lagăre de concentrare și muncă silnică sovietic. Este o narațiune complexă bazată pe mărturiile martorilor oculari și pe surse primare de documentare, precum și pe propriile experiențe ale autorului ca prizonier într-un lagăr de muncă din Gulag.
Cartea a fost scrisă între 1958 și 1968, după cum se indică la sfârșitul ei, și publicată în 1973 în Occident. În URSS, a fost publicată în 1989 sub forma redusa pe revista literară Novyj Mir. După dizolvarea Uniunii Sovietice, cartea a fost publicată și în întregime.
Recepție și impact
[modificare | modificare sursă]Cartea a devenit obligatorie din 2009 in școlile rusești[2]. Președintele rus Vladimir Putin a numit cartea „foarte necesară”, în timp ce Ministerul rus al Educației (Andrei Fursenko) a spus că cartea a arătat „moștenire istorică și culturală vitală pe parcursul istoriei interne a secolului XX”.
Natalya Reshetovskaya, prima soție a lui Soljenițîn, a scris în memoriile sale că soțul nu a considerat lucrarea drept cercetare istorică sau cercetare științifică și a declarat că este o colecție de folclor de lagăr care conținea materie primă pe care Soljenițîn plănuia să o folosească în producțiile sale viitoare[3].
Capitole
[modificare | modificare sursă]Partea întâi - Industria Penitenciară
[modificare | modificare sursă]- Arestarea
- Istoria canalizării noastre
- Ancheta
- Găitanele albastre
- Prima celulă – prima iubire
- Primăvara aceea
- Sala mașinilor
- Legea – copil
- Legea se maturizează
- Legea în floare
- Pedeapsa capitală
- Tiurzak
Partea a doua - Perpetuum Mobile
[modificare | modificare sursă]- Corăbiile Arhipelagului
- Porturile Arhipelagului
- Caravanele robilor
- Din insulă în insulă
Partea a treia - Exterminarea prin Muncă
[modificare | modificare sursă]- Degetele Aurorei
- Arhipelagul se naște din mare
- Arhipelagul face metastaze
- Arhipelagul împietrește
- Pe ce se sprijină Arhipelagul
- Au adus fasciști!
- Viața de zi cu zi a băștinașilor
- Femeia în lagăr
- Oploșiții
- în loc de politici
- Loialiștii
- Cirip-cirip-cirip
- Șapte piei și încă șapte
- Schimbă-ți soarta!
- ȘIzo, BUR, ZUR
- Socialmente apropiații
- Chiștocii
- Muzele în GULAG
- Zekii ca națiune
- Dulăii la lucru
- Lumea din jurul lagărelor
- Construim
Partea a patra - Sufletul și Sârma Ghimpată
[modificare | modificare sursă]- Elevație
- Ori depravare
- O libertate cu botniță
- Câteva destine
Partea a cincea - OCNA
[modificare | modificare sursă]- Sortiți pierzaniei
- Zefirul revoluției
- Lanțuri, lanțuri
- De ce ați tolerat?
- Poezia sub lespede, adevărul sub bolovan
- Un evadat convins
- Motănelul alb
- Evadări întâmplătoare și evadări pregătite inginerește
- Băiețașii cu automate
- Când în zonă arde pământul
- Lanțurile ni le rupem pe dibuite
- Cele patruzeci de zile ale Kenghirului
Partea a șasea – Exilul
[modificare | modificare sursă]- Exilul în primii ani de libertate
- Ciuma țărănească
- Exilările se îndesesc
- Surghiunul popoarelor
- La sfârșitul sorocului
- Fericirea exilului
- Zekii în libertate
Partea a șaptea - Stalin nu mai este
[modificare | modificare sursă]- Cum să privești astăzi peste umăr
- Cârmuitorii trec, Arhipelagul rămâne
- Legea în zilele noastre
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Arhipelagul Gulag”, Gemeinsame Normdatei
- ^ Boudreaux, Richard (), „'Gulag Archipelago' Re-Issued for Russian Students”, Wall Street Journal (în engleză), ISSN 0099-9660, accesat în
- ^ Lewis, Paul (), „Natalya Reshetovskaya, 84, Is Dead; Solzhenitsyn's Wife Questioned 'Gulag'”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, accesat în