Cupa IHF Feminin 1983-84

Cupa IHF Feminin 1983-84

Sport	Handbal
Organizator	IHF
Nr. de ediții	3
Data începerii	13 noiembrie 1983
Data sfârșitului	31 martie 1984

Participanți	9 (Runda 1) 8 (sferturi de finală) 4 (semifinale) 2 (finală)
Câștigătorul trofeului	Chimistul Râmnicu Vâlcea
Meciuri	22
Goluri	907 (41,22 pe meci)

Pentru ediția următoare, vedeți : Cupa Cupelor IHF Feminin 1984-1985
Pentru ediția precedentă, vedeți : Cupa Cupelor EHF Feminin 1982-1983
actualizat pe 12 aprilie 2014
Modifică date / text

Cupa IHF Feminin 1983-84 a fost a treia ediție a Cupei IHF și s-a desfășurat între 13 noiembrie 1983 și 31 martie 1984. La competiție au luat parte 12 echipe, dar au absentat șase țări care au contestat ediția anterioară, inclusiv finalistele Uniunea Sovietică și Republica Democrată Germană, așa că runda de calificare cu 16 competitoare a fost restrânsă la doar 10, din care una nu s-a mai prezentat. În schimb, în întrecere și-a făcut debutul Luxemburgul.^[1] Chimistul Râmnicu Vâlcea a devenit primul club românesc ce a câștigat trofeul, după ce a învins VfL Oldenburg, prima echipă vest-europeană calificată vreodată în finală.^[2] Chimistul a cucerit Cupa IHF 1983-84 în urma a șase victorii, din tot atâtea meciuri disputate.^[3]

Runda ce calificare 1

Adversara Chimistului Râmnicu Vâlcea, formația portugheză CD Torres Novas, nu s-a prezentat la cele două meciuri ale Rundei 1,^[3] așa că echipa românească a avansat direct în sferturile de finală.

Meciurile

Echipa 1	Total	Echipa 2	Tur	Retur
CD Torres Novas	victorie prin neprezentare	Chimistul Râmnicu Vâlcea
Tvis Holstebro KFUM	19 – 21	HV Enzico Swift	14 – 15	15 – 16
Balonmano Zaragoza	27 – 49	ASU Lyon	18 – 23	9 – 26
Sporting Neerpelt	20 – 65	Bækkelagets SK	8 – 32	12 – 33
VfL Oldenburg	96 – 7	HC La Fraternelle Esch	53 – 3	43 – 4

Turul

Tvis Holstebro KFUM	14 - 15	HV Enzico Swift	Idrætscenter Vest, Holstebro

Balonmano Zaragoza	18 - 23	ASU Lyon

Sporting Neerpelt	8 - 32	Bækkelagets SK	Sportcentrum Dommelhof, Neerpelt

13 noiembrie 1983	VfL Oldenburg	53 - 3	HC La Fraternelle Esch	Brandsweghalle, Oldenburg Asistență: 600

Returul

HV Enzico Swift	16 - 15	Tvis Holstebro KFUM	Sporthal Elderveld, Arnhem

ASU Lyon	26 - 9	Balonmano Zaragoza	Palais des Sports Jean Capievic, Vaulx-en-Velin

Bækkelagets SK	33 - 12	Sporting Neerpelt	Ekeberg Idrettshall, Oslo

20 noiembrie 1983	HC La Fraternelle Esch	4 - 43	VfL Oldenburg	Hall Omnisport de Esch-sur-Alzette, Esch-sur-Alzette

Sferturile de finale

Meciurile

Echipa 1	Total	Echipa 2	Tur	Retur
Chimistul Râmnicu Vâlcea	56 – 37	HV Enzico Swift	32 – 16	24 – 21
ASU Lyon	37 – 55	Békéscsabai Előre Spartacus	17 – 29	20 – 26
Lokomotiva Mostar	47 – 52	Iskra Partizánske	27 – 21	20 – 31
VfL Oldenburg	34 – 34	Bækkelagets SK	16 – 17	18 – 17

Turul

8 ianuarie 1984 11:00	Chimistul Râmnicu Vâlcea	32 - 16	HV Enzico Swift	Sala Sporturilor Traian, Râmnicu Vâlcea
		(16-6)

8 ianuarie 1984	ASU Lyon	17 - 29	Békéscsabai Előre Spartacus	Palais des Sports Jean Capievic, Vaulx-en-Velin
		(6-17)

Lokomotiva Mostar	27 - 21	Iskra Partizánske	Športska dvorana Bijeli Brijeg, Mostar
	(12-12)

8 ianuarie 1984	VfL Oldenburg	16 - 17	Bækkelagets SK	Brandsweghalle, Oldenburg Asistență: 900
		(11-7)

Returul

HV Enzico Swift	21 - 24	Chimistul Râmnicu Vâlcea	Sporthal Elderveld, Arnhem
	(8-17)

15 ianuarie 1984	Békéscsabai Előre Spartacus	26 - 20	ASU Lyon	Városi Sportcsarnok, Békéscsaba
	Csulikné 16	(12-10)

15 ianuarie 1984	Bækkelagets SK	17 - 18	VfL Oldenburg	Ekeberg Idrettshall, Oslo
		(6-9)

Iskra Partizánske	31 - 20	Lokomotiva Mostar	Mestská športová hala, Partizánske
	(17-10)

Semifinalele

Meciurile

Echipa 1	Total	Echipa 2	Tur	Retur
Chimistul Râmnicu Vâlcea	51 – 42	Békéscsabai Előre Spartacus	28 – 21	23 – 21
Iskra Partizánske	34 – 34	VfL Oldenburg	21 – 16	13 – 18

Turul

18 februarie 1984	Iskra Partizánske	21 – 16	VfL Oldenburg	Mestská športová hala, Partizánske
		(11-8)

19 februarie 1984	Chimistul Râmnicu Vâlcea	28 - 21	Békéscsabai Előre Spartacus	Sala Sporturilor Traian, Râmnicu Vâlcea
		(14-9)	Csulikné 10

Returul

25 februarie 1984	Békéscsabai Előre Spartacus	21 - 23	Chimistul Râmnicu Vâlcea	Városi Sportcsarnok, Békéscsaba
	Csulikné 13	(8-11)

25 februarie 1984	VfL Oldenburg	18 - 13	Iskra Partizánske	Brandsweghalle, Oldenburg Asistență: 1.300
		(12-7)

Finala

În meciul tur, desfășurat la Oldenburg, Chimistul Râmnicu Vâlcea a învins echipa germană VfL Oldenburg la o diferență de patru goluri. În meciul retur, disputat în Sala Sporturilor Traian din Râmnicu Vâlcea, în fața a peste 3.000 de spectatori^[3] (3.313 plătitori,^[4] dar 4.000 sau peste 4.000, conform altor surse^[4]^[5]^[6]^[7]), Chimistul a învins cu 29-21. Cu două victorii și un scor general de 51-39, echipa Chimistul a câștigat primul său trofeu internațional. Cupa a fost înmânată de elvețianul Otto Schwartz, reprezentantul IHF, căpitanului echipei vâlcene, Geta Andronache.^[6]

Meciurile

Echipa 1	Total	Echipa 2	Tur	Retur
Chimistul Râmnicu Vâlcea	51 – 39	VfL Oldenburg	22 – 18	29 – 21

Turul

24 martie 1984	VfL Oldenburg	18 - 22	Chimistul Râmnicu Vâlcea	Brandsweghalle, Oldenburg
		(9-7)	Verigeanu 10

Returul

31 martie 1984 17:30	Chimistul Râmnicu Vâlcea	29 – 21	VfL Oldenburg	Sala Sporturilor Traian, Râmnicu Vâlcea Asistență: 3.313 Arbitri: Kostov, Kabadelov^[8]
	Verigeanu 11^[8]	(15-10)	Köster 8
	8×

Echipa Chimistul Râmnicu Vâlcea cu trofeu

Câștigătoarea Cupei IHF 1983-84

Chimistul Râmnicu Vâlcea Primul titlu Echipa:^[8]^[9] Cristina Lada-Rouă, Doina Rodeanu, Elena Morariu, Nicoleta Petre, Edit Török, Rodica Pestrea, Felicia Tipi, Maria Verigeanu, Georgeta Andronache (C), Hilda Popescu, Doina Bucur, Maria Petre, Nicolița Băzărâncă, Nicoleta Lazăr Antrenori: Constantin Popescu, Maria Ciulei

Note

^ „Results”. todor66.com. Accesat în 12 aprilie 2014.
^ „Women's EHF Cup: presentation and medal winners”. the-sports.org. Accesat în 12 aprilie 2014.
^ ^a ^b ^c „Medalii Olimpice (m)-Fluctuații (f)1975-1984” (PDF). Federația Română de Handbal. Arhivat din original (PDF) la 2 februarie 2014. Accesat în 12 aprilie 2014.
^ ^a ^b Marian Ursescu (19 martie 2010). „GSP ți-l prezintă pe omul din spatele succesului Oltchimului » Președintele”. Gazeta Sporturilor. Accesat în 12 aprilie 2014.
^ Eugen Dinu. „„Oltchim este un simbol al României"”. Indiscret. Accesat în 12 aprilie 2014.
^ ^a ^b Constantin Prisăcaru (20 decembrie 2011). „O cupă pentru Vâlcea”. imipasadevalcea.wordpress.com. Accesat în 12 aprilie 2014.
^ „Verloren aber gefeiert – VfL erreicht 1984 EHF-Cupfinale” (PDF) (în germană). vfl-oldenburg.org. 24 mai 2008. Arhivat din original (PDF) la 13 aprilie 2014. Accesat în 12 aprilie 2014.
^ ^a ^b ^c CHIMISTUL RM. VlLCEA A ClȘTIGAT „CUPA FEDERAȚIEI INTERNAȚIONALE”, Sportul, 2 aprilie 1984
^ ISTORIA HANDBALULUI ROMÂNESC 1921 - 2014 VOLUMUL -II- SINTEZĂ RETROSPECTIVĂ ANEXELE 1 – 6, Federația Română de Handbal, 2014

Bibliografie

kezitortenelem.hu: IHF Kupa 1983-1984 Eldöntő
vfl-oldenburg.org: Historie... Arhivat în 13 aprilie 2014, la Wayback Machine.
todor66.com: Women Handball European IHF Cup 1984 - Chimistul Rimnicu Vilcea (ROM)

[1] „Results”. todor66.com. Accesat în 12 aprilie 2014.

[2] „Women's EHF Cup: presentation and medal winners”. the-sports.org. Accesat în 12 aprilie 2014.

[FRH-3] „Medalii Olimpice (m)-Fluctuații (f)1975-1984” (PDF). Federația Română de Handbal. Arhivat din original (PDF) la 2 februarie 2014. Accesat în 12 aprilie 2014.

[GSP-4] Marian Ursescu (19 martie 2010). „GSP ți-l prezintă pe omul din spatele succesului Oltchimului » Președintele”. Gazeta Sporturilor. Accesat în 12 aprilie 2014.

[5] Eugen Dinu. „„Oltchim este un simbol al României"”. Indiscret. Accesat în 12 aprilie 2014.

[imipasadevalcea-6] Constantin Prisăcaru (20 decembrie 2011). „O cupă pentru Vâlcea”. imipasadevalcea.wordpress.com. Accesat în 12 aprilie 2014.

[7] „Verloren aber gefeiert – VfL erreicht 1984 EHF-Cupfinale” (PDF) (în germană). vfl-oldenburg.org. 24 mai 2008. Arhivat din original (PDF) la 13 aprilie 2014. Accesat în 12 aprilie 2014.

[sportul-8] CHIMISTUL RM. VlLCEA A ClȘTIGAT „CUPA FEDERAȚIEI INTERNAȚIONALE”, Sportul, 2 aprilie 1984

[9] ISTORIA HANDBALULUI ROMÂNESC 1921 - 2014 VOLUMUL -II- SINTEZĂ RETROSPECTIVĂ ANEXELE 1 – 6, Federația Română de Handbal, 2014

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]