De la Wikționar, dicționarul liber
(русский)
Etimologie
Din proto-slavă *оmеlа < *ьmеlа.
Pronunție
Substantiv
омела (oméla)
- vâsc
| f.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ
|
омела
|
омелы
|
| Genitiv
|
омелы
|
омел
|
| Dativ
|
омеле
|
омелам
|
| Acuzativ
|
омелу
|
омелы
|
| Instrumental
|
омелой, омелою
|
омелами
|
| Prepozițional
|
об омеле
|
об омелах
|
Referințe
