val

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
format substantiv-swe

Wikipedia

Wikipedia are un articol despre
val

română

Etimologie

Din slavă (veche) valŭ.

Pronunție

AFI: /val/

Substantiv

Declinarea substantivului val
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	val	valuri
Articulat	valul	valurile
Genitiv-Dativ	valului	valurilor
Vocativ	valule	valurilor

masă de apă care înaintează prin mișcări oscilatorii la suprafața unei mări, a unui fluviu etc., formând creste și adâncituri; talaz.
(p.anal.) ceea ce se mișcă, vine în cantitate mare sau se năpustește ca niște valuri; ceea ce poate fi comparat (ca formă și mișcare) cu un val.
(fig.) (înv. și pop.) încercare grea; neplăcere, necaz.
cantitate de țesătură înfășurată pe un cilindru special de lemn sau de carton; vălătuc, trâmbă.
(tipogr.) piesă cilindrică de metal la presele de imprimat și de fălțuit.
(reg.) tăvălug.
(pop.) sul mobil de lemn sau de metal, pe care se înfășoară lanțul care ține găleata la o fântână.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

(loc.adv.) Val-vârtej = în mare grabă, foarte repede; vijelios.
În valuri sau valuri-valuri =
- unul după altul, succesiv.
- din plin, cu grămada.

Expresii

Valurile vieții (sau lumii, lumești) = greutățile, încercările prin care trece omul în viață; vicisitudinile vieții
Valurile tinereții = inconsecvența, dibuirile inerente vârstei tinere
Valul (sau valurile) vremii = curgere, trecere a vremii (cu toate evenimentele ei)

Traduceri

Etimologie

Din latină vallum. Confer germană Wall, italiană vallo.

Substantiv

Declinarea substantivului val
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	val	valuri
Articulat	valul	valurile
Genitiv-Dativ	valului	valurilor
Vocativ	valule	valurilor