imputație
Etimologie
Din franceză imputation < latină imputatio.
Pronunție
- AFI: /im.pu'ta.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului imputație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | imputație | imputații |
| Articulat | imputația | imputațiile |
| Genitiv-Dativ | imputației | imputațiilor |
| Vocativ | imputație | imputațiilor |
- faptul de a atribui cuiva o vină; învinovățire; măsură prin care se dispune reținerea din câștigul unui angajat sau cooperator a despăgubirilor pentru paguba cauzată de acesta instituției sau întreprinderii unde lucrează; (concr.) sumă care trebuie plătită pentru această pagubă; imputare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online