implora
Aspect
Etimologie
Din franceză implorer < latină implorare.
Pronunție
- AFI: /im.plo'ra/
Verb
Conjugarea verbului implora | |
Infinitiv | a implora |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
implor |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să implore |
Participiu | implorat |
Conjugare | I |
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online