ciocni

Din bulgară чукна (čukna), ucraineană кокнути (koknuti).

• AFI: /ʧjok'ni/

1. (v.refl. intranz. tranz.) a (se) lovi, a (se) izbi (unul) de altul (făcând zgomot).
2. (v.tranz.) a lovi ouăle roșii unul de altul cu unul dintre capete, conform tradiției legate de sărbătoarea Paștilor.
3. (v.tranz.) (despre pui) a sparge coaja oului în care s-a format, pentru a ieși din el.
4. (v.tranz.) a lovi ușor unul de altul paharele de băutură, în semn de urare.
5. (v.tranz.) a lovi un obiect fragil, producându-i o crăpătură, o plesnitură; a face să crape, să plesnească.
6. (v.refl. recipr.) (fig.) (despre interese, idei etc.) a fi sau a veni în contradicție.
7. (v.refl. recipr.) (fig.) (despre armate adverse; rar, despre oameni) a se încăiera, a se bate.

• ciocneală
• ciocnet
• ciocnire
• ciocnit
• ciocnitură

• cocini
• concii
• cinico
• conici

• DEX '98 via DEX online