mura

Vezi și : müra, múra, můra, mură

Probabil dintr-un latină *mula sau derivat regresiv din moare.

• AFI: /muˈra/

1. (v.tranz.) a ține unele legume într-o soluție de oțet sau în saramură pentru a le face să se acrească și să se conserve.

   A mura legume.

2. (v.refl.) (despre unele legume ținute în oțet sau în saramură) a deveni acru și bun de mâncat.

   Varza s-a murat.

3. a conserva nutrețurile în stare suculentă printr-un proces de fermentare.
4. a muia în apă plantele textile (în cursul procesului de prelucrare); apune la topit.
5. (fig.) a uda tare, până la piele.
6. (eufem.) a uda cu urină (mai ales un așternut, scutece etc.).
7. (eufem. despre copiii mici) a urina (în pat, în scutece etc.).

• 1: saramura
• 2: (se) acri
• 4: topi
• 5: uda

• murare
• murat
• murătoare
• murătură

• saramură

Din mura.

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mura.

Din mură.

• AFI: /ˈmu.ra/

1. forma de singular articulat pentru mură.

• DEX online