interveni
Etimologie
Din franceză intervenir < latină intervenire.
Pronunție
- AFI: /in.ter.veˈni/
Verb
| Conjugarea verbului interveni | |
| Infinitiv | a interveni |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
intervin/interviu |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să intervină/intervie |
| Participiu | intervenit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) a veni între..., a veni la mijloc, a intra în acțiune; spec. a lua cuvântul, a intra în vorbă.
- a se amesteca spre a mijloci o împăcare, o înțelegere etc., a face un demers în favoarea cuiva sau pentru ceva; a stărui pe lângă o persoană influentă spre a obține ceva în favoarea cuiva sau a sa.
- a se ivi, a surveni, a se întâmpla.
- A interveni o schimbare.
Sinonime
- 1: amesteca
Cuvinte derivate
Traduceri
a veni în mijloc
|
|
Etimologie
Din interveni.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru interveni.