favoare
Variante
Etimologie
Din franceză faveur.
Pronunție
- AFI: /fa'vo̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului favoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | favoare | favoruri |
| Articulat | favoarea | favorurile |
| Genitiv-Dativ | favoarei | favorurilor |
| Vocativ | favoare | favorurilor |
- avantaj acordat cuiva, cu preferință față de alții; dovadă deosebită de bunăvoință față de cineva; hatâr.
Cuvinte compuse
Expresii
- În favoarea (cuiva) = în avantaj, în folosul (cuiva)
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online