voala
Etimologie
Din franceză voiler.
Pronunție
- AFI: /vo.a'la/
Verb
| Conjugarea verbului voala | |
| Infinitiv | a voala |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
voalez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să voaleze |
| Participiu | voalat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a acoperi cu un voal; a ascunde, a masca; (fig.) a înșela aparențele.
- Se voalează înainte de a pleca.
- (v.refl.) (despre voce sau sunete) a-și pierde sonoritatea și limpezimea; a se estompa.
- (v.refl.) (despre unele materiale fotografice) a se strica, a se deprecia, a-și pierde însușirile din cauza voalului; a se înnegri.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online