fire

Din a fi.

• AFI: /'fi.re/

1. mediul natural (împreună cu ființele care trăiesc în el).
2. structură psihică și morală a unei ființe; caracter, temperament.
3. minte, cuget; cumpăt.

• firesc
• firește

• (loc.adv.) Peste fire = extraordinar; în cel mai înalt grad.
• (loc.adj.) În toată firea = ajuns la dezvoltare deplină, matur; în deplinătatea facultăților mintale, serios.

• A-și veni în fire = a-și reveni (după un șoc, o emoție puternică, un leșin)
• A scoate (pe cineva) din fire = a enerva (pe cineva), a înfuria, a scoate din sărite, din răbdări
• A-și ține (sau a-și păstra) firea = a se stăpâni, a-și păstra cumpătul
• A-și pierde firea sau a se pierde cu firea = a nu se mai putea stăpâni, a-și pierde cumpătul
• A se prăpădi cu firea = a face tot posibilul; a se strădui; a se consuma foarte mult sufletește

• feri

• DEX '98 via DEX online