înnebunire
Etimologie
Din a înnebuni.
Pronunție
- AFI: /ɨn.ne.bu'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înnebunire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înnebunire | înnebuniri |
| Articulat | înnebunirea | înnebunirile |
| Genitiv-Dativ | înnebunirii | înnebunirilor |
| Vocativ | înnebunire | înnebunirilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online