Avicenna

Abū ‘Alī al-Husayn ibn ‘Abd Allāh ibn Sīnā al-Balkhī (persană ابوعلى سينا/پورسينا Abu Ali Sina sau numele arab: أبو علي الحسين بن عبد الله بن سينا; deseori numit Ibn Sina sau latinizat Avicenna) (n. 980, d. 1037) a fost filosof, scriitor, medic și cercetător al naturii șiit de origine tadjic-persană. A fost interesat de mai multe domenii, printre care astronomia, alchimia, chimia și psihologia. S-a născut la 7 august 980, la Afshéna, lîngă Buhara în Persia (acum în Uzbekistan) și a murit la Hamadan, în Iran, în august 1037.

Era denumit de arabi, „al treilea Aristotel”.

A scris peste 300 de lucrări, în parte pierdute. A dezvoltat în mod creator unele dintre elementele înaintate ale gîndirii aristotelice. El afirmă că lumea există dintotdeauna, ca și Dumnezeu, din care ar proveni nu ca o creație, cum susțineau teologii ci ca o emanație. A afirmat existența unei legături indisolubile între materie și mișcare și a unei legități naturale universale.

Avicenna a avut o contribuție substanțială în domeniul științelor naturii (al mecanicii, mineralogiei, botanicii, zoologiei etc) contribuind la pregătirea științei experimentale moderne. Opera sa medicală a stat timp de cinci secole la baza studiului medicinii, atît în Orient cît și în Occident.

Lucrările sale au început să fie traduse în latină în prima jumătate a secolului al XII-lea.

Viața lui Avicenna

Destinul îl aruncase pe Avicenna într-una din tumultoasele perioade din istoria Iranului, când noile elemente turcești schimbau dominația iraniană din Asia Centrală iar dinastiile locale iraniene încercau să obțină o independență politică față de califatul abbasid de la Bagdad. Însă puterea de concentrare și înzestrarea intelectuală a lui Avicenna au fost într-atât de puternice încât a fost capabil să își continuie munca de creație, nelăsându-se deloc influențat de turbulențele exterioare.

.

A devenit medicul curții regale, și s-a bucurat de aprecierea conducătorului până într-atât încât a fost numit vizir în două rânduri. Ca de obicei, a suferit de asemenea și reacțiile politice și intrigile împotriva sa, fiind nevoit ca o vreme să se ascundă; la un moment dat chiar a fost întemnițat.

Bustul lui Avicenna instalat în 2003 de ambasada Iranului în curtea Facultății de Medicină din București

Avicenna în limba română

Ibn Sīnā (Avicenna), Cartea definițiilor (ediție trilingvă: arabă, română, latină). Traducere din limba arabă, studiu și bibliografie de George Grigore. Note și comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi și Mădălina Pantea. Tabel cronologic de Gabriel Bițună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului și a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Iași: Editura Polirom, Biblioteca Medievală 2012

Ibn Sina,"Hayy ibn Yaqzan", traducere, prezentare si note de Grete Tartler, în Grete Tartler, Înteleptul singuratic. (Ibn al-Farabi, Ibn Sina, Ibn Bagga, Ibn Tufayl),] Humanitas 2006. ISBN (10)973-50-1425-4; ISBN (13) 978-973-50-1425-4.

Ibn Sina (Avicenna), „Epistola păsării”, prezentare, traducere și note de Grete Tartler, în România Literară nr. 35, 2012. bn Sina ( http://www.romlit.ro/ibn_sn_avicenna_980-1037_-_epistola_psrii_risalat_al-tayr

„Viața lui Ibn Sina (Avicenna”, prezentare, traducere, note de Grete Tartler, in Viața Românească 7/8, 2012[7] (text online)http://www.viataromaneasca.eu/articole/85_ex-oriente-lux/1221_viata-lui-ibn-sina-avicenna-dictata-de-filozof-discipolului-sau-abu-ubayd-al-uz-ani-si-continuata-de-acesta.html

Ibn Sina, „Epistola despre natura rugaciunii”, prezentare, traducere si note de Grete Tartler, în Viața Românească 3-4, 2013 (text online) http://www.viataromaneasca.eu/articole/29_meridian/1469_ibn-s-n-avicenna-980-1037-si-epistola-despre-natura-rugaciunii.html

Bibliografie

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Avicenna

Dicționar de filosofie și logică, ed. Humanitas, 1996
Anton Dumitriu, Istoria logicii, ed. Tehnică, 1995
Dicționar Enciclopedic Român, ed. Politică, 1962-1966
Hitti, Philip K.. 2008. Istoria arabilor. Traducere, note și index: Irina Vainovski-Mihai. București: Editura All. 544 pagini. ISBN 973-571-855-8. pp. 235-236
Tartler Grete, Inteleptul singuratic”, ed. Humanitas, 2006, pp. 119-142 (Ibn Sina)

http://www.humanitas.ro/grete-tartler

Tartler Grete, Islam, repere culturale. Proba Orientului”, ed. Paralela 45, 2012, pp. 42-47 (Ibn Sina)

Vezi și

Legături externe

en Canonul medicinei - introducere
en Jewish Encyclopedia
en Avicenna on the subject and the object of metaphysics
en Afghanland.com

Format:Legătură AC