Zaharia Petrescu
Zaharia Petrescu | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | Kalipetrovo, Imperiul Otoman | ||
Decedat | (60 de ani) București, România | ||
Înmormântat | Cimitirul Bellu[1] | ||
Cetățenie | România | ||
Ocupație | medic militar[*] cadru didactic universitar[*] | ||
Limbi vorbite | limba română | ||
Activitate | |||
| |||
Modifică date / text |
Zaharia Petrescu (n. 25 aprilie 1841, Alexandria, azi Kalipetrovo, lângă Silistra, Bulgaria – d. 16 decembrie 1901, București) a fost un general, medic român, membru corespondent al Academiei Române din 1885[2].
Generalul dr. Zaharia Petrescu s-a format la școala de chirurgie a lui Carol Davila de la Spitalul Mihai Vodă și apoi la Facultatea de Medicină din Paris.
A fost preocupat de aprofundarea bazelor chimice, fiziologice și farmacologice experimentale ale terapiei medicamentoase și a publicat o lucrare monumentală, în patru volume, Tratat de terapeutică și materia medica.[3]
Prin Înaltul Decret Regal nr. 2824 din decembrie 1883, publicat în Monitorul Oficial nr. 2/23.01.1884, a fost aprobată înființarea Institutului Medico-Militar și regulamentul de funcționare a acestuia, după modelul german și austriac. Ca director a fost numit generalul Zaharia Petrescu[4].
Meritele sale remarcabile au determinat primirea sa ca membru corespondent al Academiei Române, în 18 martie 1885[5].
Medicul Zaharia Petrescu, împreună cu dr. Alexandru Șuțu, l-a examinat pe Mihai Eminescu, la 20 martie 1889. Concluzia raportului medical a fost următoarea: „dl. Mihail Eminescu este atins de alienație mintală în formă de demență, stare care reclamă șederea sa într-un institut” [6].
Scrieri
modificareNote
modificare- ^ (PDF), p. 568 https://noema.crifst.ro/ARHIVA/2011_4_06.pdf, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P
- ^ Farmacologia românească, de la clasic la modern
- ^ „Institutul Medico-Militar”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d Revista Transilvania, nr.III, Sibiiu, 30 iunie 1902
- ^ Eminescu și Teleormanul