[go: up one dir, main page]
More Web Proxy on the site http://driver.im/
Wikipedia

Ecliptică

Ecliptica: termenul este folosit, în general, cu două semnificații:

  • Cercul mare al sferei cerești, care rezultă din intersecția acesteia cu un plan paralel cu planul ecliptic. Acesta este planul de mișcare al Pământului în jurul Soarelui și este format de direcția ce unește centrul Soarelui cu centrul de greutate Pământ-Lună și direcția de mișcare a acestui centru în jurul Soarelui. Ecliptica este deci traiectoria anuală aparentă a Soarelui prin constelațiile zodiacului. Planul ecliptic este înclinat actualmente cu un unghi de 23,4˚ față de planul ecuatorului ceresc, acest unghi schimbându-se datorită fenomenelor de precesie și nutație. Ecliptica intersectează ecuatorul ceresc în punctul vernal și punctul autumnal;
  • Orbita reală a Pământului în spațiu.
  • Ecliptica este calea pe care pare să o urmeze Soarele pe cer în decursul unui an.
Ecliptica și relația sa cu ecuatorul ceresc și axa de rotație a Pământului.
Planul eclipticii este vizibil pe această fotografie luată în timpul misiunii Clementine. Această minunată imagine scoate în evidență (de la dreapta la stânga): Luna iluminată de clarul de Pământ, Soarele care răsare pe fața ascunsă a Lunii, și planetele Saturn, Marte și Mercur (cele trei puncte albe din stânga).

Ecliptica este utilizată ca reper în definirea coordonatelor ecliptice pentru reperarea poziției aparente a corpurilor pe sfera cerească.

Poziția și mișcarea astrelor în raport cu ecliptica

modificare

Cele mai multe planete din Sistemul Solar au o orbită care este puțin înclinată relativ la planul eclipticii. Zodiacul se găsește tot de-a lungul (de o parte și de alta) planului eclipticii.

Planul eclipticii este înclinat în raport cu ecuatorul ceresc, cu un unghi numit înclinarea eclipticii și care este egal cu circa 23°26'15"; acest unghi exprimă înclinarea axială a rotației Pământului în raport cu normala la planul orbitei sale. Cât despre planul orbital al Lunii, înclinarea sa variază de la 5°01'1" la 5°17'35" în raport cu ecliptica, cu o medie de 5°08'48".

Deoarece sunt circa 365,24 de zile într-un an tropic și 360 de grade într-un cerc, Soarele pare să se deplaseze de-a lungul eclipticii cu viteza de 59,1388' pe zi, adică aproximativ 1°/zi. Această mișcare de la Vest la Est este desigur contrară mișcării aparente de la Est la Vest a sferei cerești.

Puncte particulare ale eclipticii

modificare

Ecliptica și ecuatorul ceresc se întretaie în două puncte, vizavi unul de celălalt.

Echinocții și solstiții

modificare
Data și ora (UTC)
echinocțiului și solstițiului pe Pământ[1]
Poziţia Terrei punând în evidenţă orientarea sa în raport cu razele Soarelui în timpul unui echinocţiu. 
Poziţia Terrei punând în evidenţă orientarea sa în raport cu razele Soarelui în timpul unui echinocţiu.
eveniment Echinocțiul Solstițiul Echinocțiul Solstițiul
lună Martie[2] Iunie[3] Septembrie[4] Decembrie[5]
an
zi oră zi oră zi oră zi oră
2010 20 17:32:13 21 11:28:25 23 03:09:02 21 23:38:28
2011 20 23:21:44 21 17:16:30 23 09:04:38 22 05:30:03
2012 20 05:14:25 20 23:09:49 22 14:49:59 21 11:12:37
2013 20 11:02:55 21 05:04:57 22 20:44:08 21 17:11:00
2014 20 16:57:05 21 10:51:14 23 02:29:05 21 23:03:01
2015 20 22:45:09 21 16:38:55 23 08:20:33 22 04:48:57
2016 20 04:30:11 20 22:34:11 22 14:21:07 21 10:44:10
2017 20 10:28:38 21 04:24:09 22 20:02:48 21 16:28:57
2018 20 16:15:27 21 10:07:18 23 01:54:05 21 22:23:44
2019 20 21:58:25 21 15:54:14 23 07:50:10 22 04:19:25
2020 20 03:50:36 20 21:44:40 22 13:31:38 21 10:02:19
2021 20 09:37:27 21 03:32:08 22 19:21:03 21 15:59:16
2022 20 15:33:23 21 09:13:49 23 01:03:40 21 21:48:10
2023 20 21:24:24 21 14:57:47 23 06:49:56 22 03:27:19
2024 20 03:06:21 20 20:50:56 22 12:43:36 21 09:20:30
2025 20 09:01:25 21 02:42:11 22 18:19:16 21 15:03:01
2026 20 14:45:53 21 08:24:26 23 00:05:08 21 20:50:09
2027 20 20:24:36 21 14:10:45 23 06:01:38 22 02:42:04
2028 20 02:17:02 20 20:01:54 22 11:45:12 21 08:19:33
2029 20 08:01:52 21 01:48:11 22 17:38:23 21 14:13:59
2030 20 13:51:58 21 07:31:11 22 23:26:46 21 20:09:30
2031 20 19:40:51 21 13:17:00 23 05:15:10 22 01:55:25
2032 20 01:21:45 20 19:08:38 22 11:10:44 21 07:55:48
2033 20 07:22:35 21 01:00:59 22 16:51:31 21 13:45:51
2034 20 13:17:20 21 06:44:02 22 22:39:25 21 19:33:50
2035 20 19:02:34 21 12:32:58 23 04:38:46 22 01:30:42
2036 20 01:02:40 20 18:32:03 22 10:23:09 21 07:12:42
2037 20 06:50:05 21 00:22:16 22 16:12:54 21 13:07:33
2038 20 12:40:27 21 06:09:12 22 22:02:05 21 19:02:08
2039 20 18:31:50 21 11:57:14 23 03:49:25 22 00:40:23
2040 20 00:11:29 20 17:46:11 22 09:44:43 21 06:32:38
2041 20 06:06:36 20 23:35:39 22 15:26:21 21 12:18:07
2042 20 11:53:06 21 05:15:38 22 21:11:20 21 18:03:51
2043 20 17:27:34 21 10:58:09 23 03:06:43 22 00:01:01
2044 19 23:20:20 20 16:50:55 22 08:47:39 21 05:43:22
2045 20 05:07:24 20 22:33:41 22 14:32:42 21 11:34:54
2046 20 10:57:38 21 04:14:26 22 20:21:31 21 17:28:16
2047 20 16:52:26 21 10:03:16 23 02:07:52 21 23:07:01
2048 19 22:33:37 20 15:53:43 22 08:00:26 21 05:02:03
2049 20 04:28:24 20 21:47:06 22 13:42:24 21 10:51:57
2050 20 10:19:22 21 03:32:48 22 19:28:18 21 16:38:29

Se numesc echinocții momentele în care Soarele apare în aceste puncte (adică, din punct de vedere heliocentric, când Pământul se situează pe aceste puncte ale orbitei sale).

În acele momente ziua și noaptea durează fiecare aproximativ 12 ore, iar acest lucru este valabil pentru orice loc de pe globul pământesc. Una dintre aceste intersecții se numește punct vernal. El corespunde poziției Pământului pe orbita sa la echinocțiul de primăvară și constituie punctul de plecare a măsurărilor unghiulare ale punctelor eclipticii. Cealaltă intersecție este punctul autumnal.

Punctul de pe ecliptică care este cel mai la nord de ecuatorul ceresc se numește solstițiu de vară în emisfera nordică / emisfera boreală și solstițiu de iarnă în emisfera sudică / emisfera australă.

Aceste denumiri sunt inversate când Soarele este la punctul cel mai la sud al ecuatorului ceresc cu Pământul.

Noduri

modificare

Punctele în care orbita unui astru din Sistemul Solar taie planul eclipticii se numesc noduri. În mișcarea sa în jurul Pământului, care se rotește în jurul Soarelui, Luna taie și ea planul eclipticii în două noduri. Dacă o Lună nouă sau o Lună plină se produce în dreptul unui nod, rezultă o eclipsă, deoarece în acest caz Luna, Pământul și Soarele sunt aliniate în planul eclipticii. Planul eclipticii este numit astfel din cauză că în acest plan se observă eclipsele. Planul ecliptic este frecvent numit și plan al eclipticii și poate fi definit astfel: este planul care conține centrul de gravitate al Soarelui și centrul de gravitate al Pământului care se rotește în jurul Soarelui; acest plan este proiectat la infinit și servește la definirea sistemului de coordonate pentru reperarea stelelor.

Eclipsele

modificare

Pentru că orbita Lunii este înclinată doar cu circa 5° față de ecliptică, iar Soarele este mereu foarte aproape de ecliptică, eclipsele au întotdeauna loc pe sau lângă ea. Datorită înclinației orbitei Lunii, eclipsele nu se petrec la orice conjuncție și opoziție între Soare și Lună, ci numai când Luna este aproape de nodul ascendent sau descendent în același timp cu opoziția sau conjuncția. Ecliptica este numită astfel, deoarece astronomii din Antichitate au notat că eclipsele au loc numai atunci când Luna o traversează.

Note

modificare
  1. ^ United States Naval Observatory (). „Earth's Seasons: Equinoxes, Solstices, Perihelion, and Aphelion, 2000-2020”. 
  2. ^ Équinoxe de printemps entre 1583 et 2999
  3. ^ Solstice d’été de 1583 à 2999
  4. ^ Équinoxe d’automne de 1583 à 2999
  5. ^ Solstice d’hiver

Legături externe

modificare
Wikţionar 
Wikţionar
Caută „ecliptică” în Wikționar, dicționarul liber.
Wikiversity are materiale didactice despre Ecliptică at

Vezi și

modificare
Portal icon  Portal Astronomie
Portal icon  Portal Fizică
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ecliptică&oldid=15137359