Alexandru Toma

Pseudonimul literar de Alexandru Toma a fost ales de Ion Luca Caragiale, în 1896, cu prilejul publicării unui poem în revista Epoca literară. La începutul carierei literare și publicistice a folosit și alte pseudonime, precum Falstaff, Hâncu, Crayon, Tomșa și Endymion.^[3]

În 1919, Alexandru Toma a fost ales membru al Societății Scriitorilor Români^[4]

Licențiat al Facultății de Litere din București, a fost o vreme profesor de istorie și filosofie la licee din București și redactor la ziarul socialist Lumea nouă.^[3][5]

După al Doilea Război Mondial a fost director la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA).^[5]

Cunoscut pentru vederile sale comuniste și pentru introducerea realismului socialist și a stalinismului în literatura română^[6], în 1948 A. Toma a fost ales membru titular al Academiei Române.^[7]. După aceea, pictorul Jean Steriadi l-a imortalizat pe pânză într-un tablou numit „Academicianul A. Toma”.^[8]

Unele poezii „realiste" ale lui A. Toma, porneau de la o știre publicată în ziarul Scânteia, din care închega iute, indiferent la inadvertențe, un scurt poem în care faptele sunt conduse și reordonate după nevoia artistică a poetului, într-o flagrantă ignorare a veridicului^[9].

În poezia „La inaugurarea librăriei Cartea Rusă”, publicată în revista Veac nou din 10 ianuarie 1945, A. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major.^[10]

Vladimir Tismăneanu relatează o întâmplare la care a fost martoră jurnalista Tita Chiper: la o vizită a lui A. Toma la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”, prin 1953, acesta se bătea cu pumnul în piept atunci când invoca „poemele antifasciste” pe care le-ar fi compus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La întrebarea unui tânar poet despre cum ajungeau acele versuri în rândul poporului, A. Toma a replicat scurt: „Tavarășe, eu nu eram sinucigaș. Le țineam ascunse în sticluțe de Urodonal”^[11].

La o săptămână după dispariția lui Iosif Vissarionovici Stalin, în pagina a doua a ediției din 13 martie 1953 a ziarului Scânteia, Alexandru Toma (devenit celebru cu versurile “imperialist american/căde-ți-ar bomba-n ocean!”) a publicat o altă „capodoperă” literară: „Viață dați stalinistului gând!”^[12] care se încheia cu versurile:

Fii ai muncii, noi azi, sub cernitul drapel

Al partidului nostru, — înălțăm jurământ

Să dăm iureș prin crâncene stăvili spre țel —

Cu acelaș avânt stalinist neînfrânt!

Este tatăl lui Sorin Toma care a publicat în ziarul Scînteia un faimos articol ce avea drept scop delegitimarea scriitorului Tudor Arghezi. A existat suspiciunea că ar fi scris acest articol pentru a-l da jos de pe piedestal pe Tudor Arghezi și a-l pune în locul acestuia pe tatăl său, poetul A. Toma.^[8]

• Poezii, 192 pagini, Editura Cultura Națională, 1926 (distins de Academia Română cu Premiul "Ion Heliade-Rădulescu")
• Ne vine dreptatea, 1944,
• Placări pe culmi, 1946
• Pușkin, făclie peste vremi, 1949
• Cântul vieții (prefață de Ion Vitner), apărut în trei ediții între 1950 și 1954. Ediția din 1951 a fost tipărită în 15.000 exemplare
• Poezii alese, 309 pagini, (prefață de Sergiu Fărcășan), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1952, (10.150 exemplare)
• Poezii alese, Editura Tineretului, 1953, (30.000 exemplare)

Alexandru Toma a publicat și traduceri din literatura clasică franceză, dar și din alți autori:^[4]

• Poezii și poeme din literatura universală (antologie), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1954.
• Versuri de Carmen Sylva.
• Renașterea de Joseph-Arthur de Gobineau.
• Tartuffe de Molière.
• Crâșmărița de Petőfi Sándor.^[13]
• Povestiri pentru copii de Lev Tolstoi.

• Sărbătorirea academicianului A. Toma la împlinirea vârstei de 75 de ani, ședința solemnă din 14 februarie 1950, 47 pagini, Editura Academiei Republicii populare române, 1950 (conține capitolele: La aniversarea a 75 de ani de viață a poetului și academicianului A. Toma, de Traian Săvulescu; A. Toma, poet-combatant, de George Călinescu; Linia ascendentă a poeziei lui A. Toma, de Mihai Beniuc; Cuvântarea lui A. Toma).

  Materiale media legate de Alexandru Toma la Wikimedia Commons

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – T