Val Garay
| Val Garay | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (82 de ani)  California, SUA |
| Ocupație | inginer de sunet producător muzical compozitor |
Modifică date / text  | |
Val Garay (n. , California, SUA) este un inginer american și producător muzical care a colaborat cu o serie de cântăreți americani: Kim Carnes, The Motels, Mr. Big, Bonnie Raitt, Eric Burdon, Dolly Parton, Pablo Cruise, James Taylor, Queensrÿche, Neil Diamond, Dramarama, EZO, Ringo Starr, Linda Ronstadt, Sarah Brightman, Nicolette Larson, Kenny Rogers, Santana, Reel Big Fish, Joan Armatrading, Katrina si alții.
În 1982, a primit împreună cu Kim Carnes un premiu Grammy pentru înregistrarea anului, pentru „Bette Davis Eyes”.[1] La Grammy a mai fost nominalizat în repetate rândui: cea mai bună înregistrare tehnică pentru munca sa la albumul JT de James Taylor și Simple Dreams de Linda Ronstadt, albumul anului pentru Mistaken Identity de Kim Carnes, iar în 1982 producătorul anului.[2] A avut o nominalizare la premiul Emmy pentru cea mai bună înregistrare tehnică a unei emisiuni „special” televizate, cu lucrarea I'm Glad You're Here with Me Tonight a lui Neil Diamond, A primit numeroase alte premii din industria divertismentului, precum și zeci de discuri de aur și platină.
În noiembrie 2010, a co-fondat firma Red Red Records[3] împreună cu avocatul George Woolverton.[4]
Viață personală
[modificare | modificare sursă]Garay este căsătorit cu Nicole Dunn,[5] directoare a Dunn Pellier Media, o firmă de relații publice cu sediul în Los Angeles.[6]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Grein, Paul (). Quincy Jones takes top honors at Grammy Awards. Billboard. pp. 1, 74. Accesat în .
- ^ „Grammy Awards 1982”. Accesat în .
- ^ „Val Garay, John Kosh Launch Red Red Records”. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Red Red Records Sign Worldwide Licensing Agreement for Pop Sensation Katrina's New Single "So Eden" from Her Debut Album "In the Blink of an Eye"”. Yahoo! Finance. . Accesat în .
- ^ „Meet Nicole Dunn of Dunn Pellier Media in Brentwood”. Voyagela. . Accesat în .
- ^ Profil Nicole Dunn la Forbes