Campionatul European de Fotbal 2008

Campionatul European de Fotbal 2008
Fußball-Europameisterschaft 2008 (în germană) Championnat d'Europe de football 2008 (în franceză) Campionato europeo di calcio 2008 (în italiană) Campiunadi d'Europa da ballape 2008 (în retoromană)
Expect Emotions (Așteaptă-te la Emoții)
Detalii
Țara gazdă	Austria Elveția
Perioada	7-29 iunie 2008
Echipe	16 (din o confederație)
Stadioane	8 (în 8 orașe gazdă)
Televizări	România: TVR 1, TVR HD
Poziții finale
Campioană	Spania (Al 2-lea titlu)
Locul doi	Germania
Statistici
Meciuri jucate	31
Goluri marcate	77 (2.48 per meci)
Asistență	1.143.990 (36.903 pe meci)
Golgheter(i)	David Villa (4 goluri)
Cel mai bun jucător	Xavi
← 2004 2012 →

Campionatul European de Fotbal 2008, sau uzual Euro 2008, a fost a 13-a ediție a Campionatului European de Fotbal, un turneu de fotbal destinat națiunilor europene desfășurat din patru în patru ani. Turneul, găzduit de Austria și Elveția, a început pe 7 iunie 2008 și s-a încheiat cu finala de pe stadionul Ernst Happel din Viena, pe 29 iunie 2008, în urma căreia Spania a câștigat al doilea său titlu european din istorie, învingând Germania cu 1-0. A fost a doua oară când două țări organizează împreună un Campionat European de Fotbal.

La turneu au participat un total de 16 echipe: Austria și Elveția, calificate automat ca și gazde, precum și alte 14 reprezentative naționale calificate din preliminariile care s-au desfășurat începând din august 2006. La această ediție, Austria și Polonia au debutat la un turneu final de Campionat European. Câștigătoarea Euro 2008, Spania, va reprezenta UEFA la Cupa Confederațiilor FIFA 2009 din Africa de Sud.

Oferta de găzduire propusă de Austria și Elveția a fost în competiție cu ofertele depuse de: Grecia și Turcia, Scotia și Irlanda, Rusia, Ungaria, Croația și Bosnia-Herțegovina, precum și cu oferta unui cvartet format din țările nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda. Austria a mai avut o candidatură depusă împreună cu o altă țară, Ungaria, pentru Euro 2004, însă găzduirea acelui Campionat European a fost câștigată de Portugalia.

Procesul de selecție a gazdei s-a desfășurat în două etape, pentru etapa a doua rămânând în competiție Austria împreună cu Elveția, Grecia împreună cu Turcia și Ungaria. În final a câștigat oferta depusă de Austria și Elveția. Este a doua oară când două țări organizează împreună un Campionat European, prima oară fiind ediția din 2000 organizată de Țările de Jos și Belgia. De asemenea ediția viitoare, din 2012, va fi organizată din nou de două țări: Polonia și Ucraina.

Turneul se va disputa în opt locații pe întreg teritoriul celor două națiuni gazdă; patru în Austria respectiv patru în Elveția . Fiecare stadion are o capacitate minimă de 30000 de spectatori pentru turneu; cea mai mare arenă este Ernst-Happel-Stadion din Viena cu o capacitate de 53295 spectatori^[1]. Din acest motiv, Ernst-Happel-Stadion, este stadionul care va găzdui finala. Elveția va juca toate meciurile din faza grupelor, pe St Jakob Park din Basel, care a găzduit de asemenea, meciul de deschidere al campionatului ca un compromis pentru faptul că finala se va disputa la Viena. Austria va juca toate meciurile din faza grupelor pe Ernst-Happel-Stadion.

În 2004, la Zürich a apărut o problemă pentru organizatori. Inițial, Stadionul Hardturm trebuia să fie renovat și folosit ca stdion principal al orașului însă au apărut probleme juridice care amânau planurile organizatorilor până la o dată care făcea ca stadionul să nu fie funcțional. Acest lucru a creat o problemă deoarece în acordul dintre UEFA și organizatori se stipula ca în fiecare țară organizatoare să fie 4 arene de joc. Problema a fost rezolvată când organizatorii au propus renovarea stadionului Letzigrund, plan aprobat de UEFA în ianuarie 2005. Noul stadion Letzigrund a găzduit primul său meci de fotbal pe 23 septembrie 2007^[2].

Țara	Calificate ca și	Data calificării	Prezențe anterioare1
Austria	00Co-organizator	0012 decembrie 2002	01 debut
Elveția	01Co-organizator	0112 decembrie 2002	21 (1996, 2004)
Polonia	02Câștigătoare Grupa A	0917 noiembrie 2007	00 debut
Portugalia	03Locul 2, Grupa A	1421 noiembrie 2007	4 (1984, 1996, 2000, 2004)
Italia	04Câștigătoare Grupa B	0617 noiembrie 2007	60 (1968, 1980, 1988, 1996, 2000, 2004)
Franța	05Locul 2, Grupa B	0717 noiembrie 2007	61 (1960, 1984, 1992, 1996, 2000, 2004)
Grecia	06Câștigătoare Grupa C	0317 octombrie 2007	23 (1980, 2004)
Turcia	07Locul 2, Grupa C	1221 noiembrie 2007	22 (1996, 2000)
Cehia	08Câștigătoare Grupa D	0517 octombrie 2007	62 (19602, 19762, 19802, 1996, 2000, 2004)
Germania	09Locul 2, Grupa D	0213 octombrie 2007	9 (19723, 19763, 19803, 19843, 19883, 1992, 1996, 2000, 2004)
Croația	10Câștigătoare Grupa E	0817 noiembrie 2007	20 (1996, 2004)
Rusia	11Locul 2, Grupa E	1521 noiembrie 2007	8 (19604, 19644, 19684, 19724, 19884, 19925, 1996, 2004)
Spania	12Câștigătoare Grupa F	1117 noiembrie 2007	71 (1964, 1980, 1984, 1988, 1996, 2000, 2004)
Suedia	13Locul 2, Grupa F	1321 noiembrie 2007	30 (1992, 2000, 2004)
România	14Câștigătoare Grupa G	0417 octombrie 2007	31 (1984, 1996, 2000)
Țările de Jos	15Locul 2, Grupa G	1017 noiembrie 2007	70 (1976, 1980, 1988, 1992, 1996, 2000, 2004)

¹ Anii îngroșați reprezintă titlurile câștigate

² drept Cehoslovacia

³ drept Germania de Vest

⁴ drept Uniunea Sovietică

⁵ drept Comunitatea Statelor Independente

Tragerea la sorți pentru turneul final a avut loc pe 2 decembrie 2007 la întrunirea de la Centrul de Cultură și în Lucerna.^[4] Într-o revenire la formatul folosit la Euro 92 și Euro 96, jocurile dintr-o grupă se vor disputa pe două stadione. Grupele turneului final au fost trase la sorți din 4 urne în care au fost repartizate conform coeficienților FIFA.

Urna 1	Urna 2	Urna 3	Urna 4
Elveția (repartizată ca A1) Austria (repartizată ca B1) Grecia Țările de Jos	Croația Italia Republica Cehă Suedia	România Germania Portugalia Spania	Polonia Franța Turcia Rusia

Pentru turneul final au fost selectați 12 arbitri de centru și 24 arbitri asistenți.^[5]

Federația	Arbitrul	Asistenți
Austria	Konrad Plautz	Egon Bereuter	Markus Mayr
Belgia	Frank de Bleeckere	Peter Hermans	Alex Verstraeten
Anglia	Howard Webb	Darren Cann	Mike Mullarkey
Germania	Herbert Fandel	Carsten Kadach	Volker Wezel
Grecia	Kyros Vassaras	Dimitiris Bozartzidis	Dimitiris Saraidaris
Italia	Roberto Rosetti	Alessandro Griselli	Paolo Calcagno
Țările de Jos	Pieter Vink	Adriaan Inia	Hans ten Hoove
Norvegia	Tom Henning Øvrebø	Geir Åge Holen	Jan Petter Randen
Slovacia	Ľuboš Micheľ	Roman Slysko	Martin Balko
Spania	Manuel Mejuto González	Juan Carlos Yuste Jiménez	Jesús Calvo Guadamuro
Suedia	Peter Fröjdfeldt	Stefan Wittberg	Henrik Andren
Elveția	Massimo Busacca	Matthias Arnet	Stephane Cuhat

Turneul final se va desfășura între 7 și 29 iunie 2008, pe 8 stadioane din Austria și Elveția. Ora indicată între paranteze este ora Europei de Est (EET).

Tragerea la sorți a grupelor turneului final a avut loc pe 2 decembrie 2007 la Lucerna, Elveția. Grupele sunt:

Grupa A	Grupa B	Grupa C	Grupa D
Elveția Republica Cehă Portugalia Turcia	Austria Croația Germania Polonia	Țările de Jos Italia România Franța	Grecia Suedia Spania Rusia

În tabelele de mai jos sunt folosite următoarele prescurtări:

• J = numărul total de partide disputate; V = numărul total de partide câștigate (victorii); E = numărul total de partide încheiate la egalitate; Î = numărul total de partide pierdute (înfrângeri); GM = numărul total de goluri marcate; GP = numărul total de goluri primite; DG = diferență de goluri (DG = GM - GP); Pt = numărul total de puncte acumulate (Pt = 3 x V + E)

În cazul în care două echipe au același număr de puncte și același număr de goluri marcate și primite și ultimul meci este meciul direct dintre ele, la finalul căruia ele sunt la egalitate, atunci departajarea celor două echipe se va face prin lovituri de la 11 metri (lovituri de pedeapsă). Această regulă se aplică doar dacă nu mai există în grupă și altă echipă cu același număr de puncte.^[6]

Dacă mai mult de două echipe termină cu un număr egal de puncte, atunci ele vor fi departajate după următoarele criterii:

• Numărul de puncte obținute în meciurile directe dintre echipele în cauză
• Diferența de goluri din meciurile directe dintre echipele în cauză
• Numărul de goluri marcate în meciurile directe dintre echipele în cauză, dacă mai mult de două echipe termină cu același număr de puncte
• Diferența de goluri obținută în toate meciurile grupei
• Numărul de goluri marcate în toate meciurile grupei
• Coeficientul obținut în fazele de calificări ale Cupei Mondiale FIFA 2006 și Campionatului European de Fotbal UEFA 2006/2008 (punctele obținute împărțite la numărul de jocuri disputate)
• Conduita fair-play a echipelor (din timpul turneului final)
• Tragere la sorți

Legenda culorilor în tabelele grupelor
Primele două echipe se califică în sferturile de finală
Ultimele două echipe sunt eliminate din turneu

Tragerea la sorți pentru turneul final a avut loc pe 2 decembrie 2007 la întrunirea de la Centrul de Cultură și în Lucerna.^[4] Într-o revenire la formatul folosit la Euro 92 și Euro 96, jocurile dintr-o grupă se vor disputa pe două stadione. Grupele turneului final au fost trase la sorți din 4 urne în care au fost repartizate conform coeficienților FIFA.

Echipa	J	V	E	Î	GM	GP	DG	Pt
Portugalia	3	2	0	1	5	3	+2	6
Turcia	3	2	0	1	5	5	0	6
Republica Cehă	3	1	0	2	4	6	-2	3
Elveția	3	1	0	2	3	3	0	3

---

---

---

---

---

---

Note privind departajarea

• Portugalia și Turcia au fost departajate de rezultatul confruntării directe dintre ele:

• Portugalia a obținut 3 puncte (2–0 vs. Turcia).
• Turcia nu a obținut nici un punct (0–2 vs. Portugalia).

• Cehia și Elveția au fost departajate de rezultatul confruntării directe dintre ele:

• Cehia a obținut 3 puncte (1–0 vs. Elveția)
• Elveția nu a obținut nici un punct (0–1 vs. Cehia)

Echipa	J	V	E	Î	GM	GP	DG	Pt
Croația	3	3	0	0	4	1	+3	9
Germania	3	2	0	1	4	2	+2	6
Austria	3	0	1	2	1	3	-2	1
Polonia	3	0	1	2	1	4	-3	1

---

---

---

---

---

---

Calificare

• Croația s-a calificat în sferturile de finală ca primă clasată a grupei B.
• Germania s-a calificat în sferturi după ce a învins Austria.

Echipa	J	V	E	Î	GM	GP	DG	Pt
Țările de Jos	3	3	0	0	9	1	+8	9
Italia	3	1	1	1	3	4	-1	4
România	3	0	2	1	1	3	-2	2
Franța	3	0	1	2	1	6	-5	1

---

---

---

---

---

---

Calificare

• Țările de Jos s-a calificat în sferturile de finală ca primă clasată a grupei C.
• Italia s-a calificat în sferturile de finală ca ocupantă a locului 2,înaintea României.
• România și Franța au fost trimiși acasă.

Echipa	J	V	E	Î	GM	GP	DG	Pt
Spania	3	3	0	0	8	3	+5	9
Rusia	3	2	0	1	4	4	0	6
Suedia	3	1	0	2	3	4	−1	3
Grecia	3	0	0	3	1	5	−4	0

---

---

---

---

---

---

Calificare

• Spania s-a calificat în sferturile de finală ca și câștigătoare a grupei D.
• Rusia s-a calificat în sferturile de finală ca și ocupantă a locului 2 din grupa D.

---

		Penaltiuri
	Modrić Srna Rakitić Petrić	1 – 3	Arda Semih Hamit Altıntop

---

---

		Penaltiuri
	Villa Cazorla Senna Güiza Fàbregas	4 – 2	Grosso De Rossi Camoranesi Di Natale

---

---

---

---

4 goluri David Villa 3 goluri Lukas Podolski Hakan Yakin 2 goluri Fernando Torres Ivan Klasnić Michael Ballack Robin van Persie Wesley Sneijder Roman Pavliucenko Zlatan Ibrahimović Arda Turan Nihat Kahveci Semih Șentürk 1 gol Ivica Vastić Luka Modrić

1 gol (cont.) Ivica Olić Darijo Srna Jan Koller Jaroslav Plašil Libor Sionko Václav Svěrkoš Thierry Henry Miroslav Klose Bastian Schweinsteiger Angelos Charisteas Daniele De Rossi Christian Panucci Andrea Pirlo Giovanni van Bronckhorst Klaas-Jan Huntelaar Dirk Kuyt Ruud van Nistelrooy

1 gol (cont.) Arjen Robben Roger Guerreiro Deco Raul Meireles Nuno Gomes Pepe Hélder Postiga Ricardo Quaresma Cristiano Ronaldo Adrian Mutu Andrei Arșavin Konstantin Zîrianov Rubén de la Red Cesc Fàbregas Dani Güiza Petter Hansson

• Cel mai rapid gol: minutul 4 – Luka Modrić pentru Croația împotriva Austriei
• Cel mai târziu gol: minutul 90+3 – Raul Meireles pentru Portugalia împotriva Turciei
• Cele mai multe goluri marcate într-un meci: 5:
  • Spania 4–1 Rusia
  • Țările de Jos 4–1 Franța
• Cele mai puține goluri marcate: 0 – România 0–0 Franța
• Diferența cea mai mare de scor: 3
  • Spania 4–1 Rusia
  • Țările de Jos 3–0 Italia
  • Țările de Jos 4–1 Franța

• Primul cartonaș galben: Ludovic Magnin pentru Elveția împotriva Cehiei – minutul 59
• Primul gol: Václav Svěrkoš pentru Cehia împotriva Elveției – minutul 71
• Prima prestație curată: Petr Čech pentru Cehia împotriva Elveției
• Primul hat-trick: David Villa pentru Spania împotriva Rusiei

Trix și Flix sunt cele două mascote oficiale ale UEFA Euro 2008. Numele lor a fost ales prin vot de către publicul celor două țări gazdă. Variantele propuse au fost: Zigi și Zagi, Flitz și Bitz, Trix și Flix. Trix și Flix a câștigat cu 36,3% din voturi.

UEFA a anunțat că va premia cu un total de 184 milioane € cele 16 echipe participante la turneu astfel:

• Participarea la competiție: 7.5 milioane €
• Faza grupelor
  • Victorie: 1 milion €
  • Egal: 500.000 €
• Calificarea în sferturi: 2 milioane €
• Calificarea în semifinale: 3 milioane €
• Calificarea în finală: 4.5 milioane €
• Câștigarea finalei: 7.5 milioane €

Premiul maxim pe care îl poate câștiga o echipă este de 23 milioane €.

• EURO 2008 sau "turnirul" conchistadorilor, Ilie Dobre, Editura Paralela 45, 2009

• Site oficial UEFA
• Site oficial UEFA EURO 2008
• Top Foot, Site informații EURO 2008

v • d • m Campionatul European de Fotbal Preliminarii 1960 · 1964 · 1968 · 1972 · 1976 · 1980 · 1984 · 1988 · 1992 · 1996 · 2000 · 2004 · 2008 · 2012 · 2016 · 2020 · 2024 Turnee finale Franța 1960 · Spania 1964 · Italia 1968 · Belgia 1972 · Iugoslavia 1976 · Italia 1980 · Franța 1984 · Germania de Vest 1988 · Suedia 1992 · Anglia 1996 · Belgia și Țările de Jos 2000 · Portugalia 2004 · Austria și Elveția 2008 · Polonia și Ucraina 2012 · Franța 2016 · Europa 2020 · Germania 2024 · Regatul Unit și Irlanda 2028  · Italia și Turcia 2032 Finale 1960 · 1964 · 1968 · 1972 · 1976 · 1980 · 1984 · 1988 · 1992 · 1996 · 2000 · 2004 · 2008 · 2012 · 2016 · 2020 · 2024