sare

Vezi și : saré, sarè, såre

Wikipedia are un articol despre
sare

Din latină sale, forma vulgară de la săl, confer italiană sale, provensală, catalană, spaniolă, portugheză sal, franceză sel. Pluralul are valoare colectivă și uz în general științific.

• AFI: /ˈsa.re/

1. substanță cristalină, sfărâmicioasă, solubilă în apă și cu gust specific, care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc.

   A pune sare în mâncare.

   Sare de bucătărie.

2. (fig.) spirit, farmec, haz.
3. substanță chimică formată de obicei prin reacția unui acid cu o bază.
4. (la pl.) lichid volatil preparat din carbonat de amoniu și substanțe puternic mirositoare (fenol, camfor etc.), întrebuințat, în trecut, pentru trezirea din leșin.

• 1: (chim.) clorură de sodiu, (prin Maram.) slatină
• 2: haz, spirit, umor

• zahăr

• salaria, salariza
• salariare, salarizare
• salariat, salarizat
• salariu
• salin
• salină
• salinitate

• Sarea pămânului = ceea ce este mai de preț, mai valoros
• Marea cu sarea sau sarea și marea = ceva exagerat de mult, imposibil de realizat
• A-i fi (cuiva) drag ca sarea în ochi sau ca sarea în ochi = a-i fi (cuiva) nesuferit
• A-i fi cuiva de ceva (sau a-i veni cuiva să facă ceva) cum îi este câinelui a linge sare = a nu dori deloc (să facă) un anumit lucru
• A pune cuiva sare pe coadă = a nu putea pedepsi pe cineva, deși s-ar cuveni
• A nu avea (nici) sare de mămăligă = a fi foarte sărac
• Sarea-i bună în fiertură, însă nu peste măsură = un lucru este util când este folosit la locul lui și în mod cumpătat
• A primi pe cineva (sau a ieși înaintea cuiva) cu pâine și sare = a primi pe cineva cu deosebită cinste
• (vulg.) A da curului sare = a face un lucru în mod superficial/de mântuială
• (intl., înv.) A da la sare = a trimite (un deținut) la ocnă

Din sări.

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru sări.
2. (rar) forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru sări.

• 2: sari, (rar) sări

• DEX online