stoarce

Din latină extorquere.

• AFI: /ˈsto̯ar.ʧe/

1. (v.tranz.) a presa, a strânge un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care îl conține; (spec.) a răsuci în sens contrar capetele unui material textil pentru a face să iasă o parte din lichidul cu care este îmbibat.
2. (v.tranz.) a scoate, a extrage lichidul, sucul care îmbibă un lucru.
3. (v.tranz.) (fig.) a obține un profit, a lua un bun prin constrângere sau viclenie; a smulge.
4. (v.tranz.) (fig.) a obține ceva cu mare efort.

• stoarcere
• storci
• storcătoare
• stors

• A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlagă) = a face (pe cineva) să-și epuizeze puterile; a slei, a secătui, a istovi de puteri
• (fam.) A-și stoarce creierii = a se gândi profund, a se frământa pentru a găsi o soluție
• A stoarce lacrimi = a face pe cineva să plângă

Din stoarce.

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru stoarce.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru stoarce.

• costare
• creasto
• croșeta
• escorta
• estorca
• oțăresc
• oțerăsc
• storcea

• DEX '98 via DEX online