plac
 Vezi și : plač, pláč, Plac., płac, płać
|
Etimologie
Din verbul a plăcea (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /plak/
Substantiv
| Declinarea substantivului plac | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plac | invariabil |
| Articulat | placul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | placului | invariabil |
| Vocativ | placule | invariabil |
- (azi mai ales în loc.adv.) plăcere.
Locuțiuni
- (loc.adv.) Pe (sau după) plac (ori placul cuiva) = după voia, după gustul (cuiva).
- După bunul plac (al cuiva) = după capriciul (cuiva).
Expresii
- A fi la bunul plac al cuiva = a fi la discreția, la cheremul cuiva
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din plăcea.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru plăcea.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru plăcea.
- forma de persoana a III-a plural la prezent pentru plăcea.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online