can

(English)

Din engleza veche cunnan.

• AFI: /kæn/

Conjugarea verbului can
Infinitiv	can
Prezent simplu pers. 3 sg.	can
Trecut simplu	could
Participiu trecut	could
Participiu prezent	-

1. a putea

can

1. borcan
2. cutie de tablă în care se îmbuteliază de regulă băuturi răcoritoare, alcoolice sau nealcoolice

---

(Cymraeg)

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

can

1. înălbit, alb
2. sută

can, pl. caniau

• gan, nghan, chan

1. borcan, cutie de îmbuteliere
2. făină

---

(interlingua)

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

can

1. câine
2. parte mobilă a unei arme de foc care declanșează mecanismul de tragere

---

(Gaeilge)

Etimologie lipsă. (Ajută)

AFI: /kanˠ/

can

1. a cânta

---

(italiano)

• cane

1. Confer cane.
2. Din turcă kan sau khan, forma scurtă pentru khaqan („suveran, conducător”).

• AFI: /'kan/

can m., cani pl.

1. (poetic și livr., zool.) câine
2. (ist.) han

• 1: (zool.) cane

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

(español)

Din latină canis.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

can m., pl. canes

1. câine

• cachorro m.
• chucho m.
• perro m.
• pichicho m.

---

(Türkçe)

Din persană

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

can, pl. canlar

1. suflet, viață