cuta
Etimologie
Din cută.
Pronunție
- AFI: /ku'ta/
Verb
| Conjugarea verbului cuta | |
| Infinitiv | a cuta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
cutez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să cuteze |
| Participiu | cutat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a încreți, a îndoi (adânc) un material textil, a-i face falduri, cute, crețuri; a plia, a drapa.
- (v.refl.) (despre scoarța pământului) a suferi o cutare.
- (v.refl.) (despre piele, mai ales despre cea de pe obraz) a se zbârci; a se rida; (p.ext.) (despre oameni) a îmbătrâni.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online