animal

Vezi și : Animal, animâl

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi

Din franceză animal < latină animalis.

• AFI: /a.niˈmal/

Declinarea adjectivului animal
	Singular	Plural
Masculin	animal	animali
Feminin	animală	animale
Neutru	animal	animale

1. de animal, propriu animalelor.

   Căldură animală.

2. de natură organică.

   Cărbune animal.

Declinarea substantivului animal
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	animal	animale
Articulat	animalul	animalele
Genitiv-Dativ	animalului	animalelor
Vocativ	animalule	animalelor

1. ființă organizată, uni- sau pluricelulară, înzestrată cu facultatea de a simți și de a se mișca; p. restr. vietate, jivină, dobitoc.

   Animalele pădurii.

2. om brutal, grosolan, josnic, care se poartă ca un animal.

• 1: creatură, dobitoc, făptură, ființă, lighioană, necuvântător, vietate, viețuitoare, (înv.) dihanie, săzdanie, (fig.) suflare, (înv. fig.) zidire, ziditură

• animalic
• animaliza

• DEX online

---

(català)

Din latină animalis.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

animal m., animals pl.

1. animal

---

(English)

Din latină animal < animalis. Din anima ("suflet").

• AFI: /ˈænəməl/

animal, pl. animals

1. animal

• beast, creature

• animalian
• animalic
• animalistic

• Animalia

animal (incomparabil)

1. animal, animalic

• Dictionary.com

---

(français)

Din latină animal („animal, ființă”). Confer dubletele învechite aumaille și varianta sa armaille care sunt moștenite din latină animālia.

Înrudit cu catalană animal, italiană animale, occitană animal, portugheză animal, almalho, alimanha, alimária, română animal și spaniolă animal, alimaña, almaje.

• AFI: /a.ni.mal/
•  Audio^fișier

animal m., animaux pl.

1. (zool.) animal
2. (fig.) ființă, creatură
3. (fig.) dobitoc

   Cet homme est un véritable animal.

• 1: (zool.) métazoaire, organisme du règne animal, (fam.) bête
• 2: créature, être vivant

• animale, animales

Declinarea adjectivului animal
	Singular	Plural
Masculin	animal	animaux
Feminin	animale	animales

1. (zool.) animal, animalic

   Il y a une multitude d'espèces animales dans un marais.

2. (fig.) bestial, sălbatic, crunt

   Cet homme là a une attitude animale.

• 1-2: (zool.) bestial, inhumain, sauvage, violent

• 1-2: (zool.) végétal, minéral, inerte

• animalement

• végéto-animal

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

(interlingua)

Din latină animalis.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

animal

1. animal

---

(Latina)

Din anima ("suflet").

• AFI: /'a.ni.mal/

Declinarea substantivului animal
n.	Singular	Plural
Nominativ	animal	animālia
Genitiv	animālis	animālium
Dativ	animālī	animālibus
Acuzativ	animal	animālia
Ablativ	animālī	animālibus
Vocativ	animal	animālia

1. animal

• animalis, bestia

• anima
• animalis
• animare
• animus

• Wiktionary

---

(occitan)

Din latină animalis.

• AFI: /a.ni.mal/

animal m., animals pl.

1. animal

   Los cavals e los òmes son d'animals.

2. (fig.) fiară, bestie
3. (p. ext., zool.) metazoar

• 1: creatura
• 2: bèstia, creatura
• 3: metazoari

• animal-planta

• animalcul
• animalament
• animalariá
• animalesc
• animalièr
• animalitat

Declinarea adjectivului animal
	Singular	Plural
Masculin	animal	animals
Feminin	animala	animalas

1. animal, animalic

   Las facultats animalas.

• bestial, inuman, fèr, violent

• vegetal, mineral, inèrt

• vegetoanimal

• Wiktionary
• Wikiccionari

---

(português)

Din latină animalis.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

animal m., animais pl.

1. animal

Declinarea adjectivului animal
	Singular	Plural
Masculin	animal	animais
Feminin	animala	animais

1. animal, animalic

---

(español)

Din latină animalis.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

animal m., animales pl.

1. animal

Declinarea adjectivului animal
	Singular	Plural
Masculin	animal	animales
Feminin	animal	animales

1. animal, animalic