închis

română

Din verbul a închide.

Declinarea substantivului închis
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	închis	închise
Articulat	închisul	închisele
Genitiv-Dativ	închisului	închiselor
Vocativ	închisule	închiselor

Declinarea adjectivului închis
	Singular	Plural
Masculin	închis	închiși
Feminin	închisă	închise
Neutru	închis	închise

(despre uși, ferestre, capace etc.) care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat (prin balamale).
(despre obiecte care au părți mobile pentru a se închide și deschide) cu ușa sau cu capacul fixat sau încuiat.
(despre vehicule) fără capotă pliabilă, cu acoperiș și pereți ficși; (despre mijloace de locomoție) acoperit.
(despre obiecte care se pot desface) cu marginile sau cu părțile componente alăturate. împreunate.
(despre instituții, întreprinderi, localuri) care și-a întrerupt temporar sau definitiv activitatea.
(despre curți, terenuri) îngrădit, împrejmuit.
(despre căi de comunicație) cu circulația oprită, întreruptă.
(fig.) (despre ședințe, adunări) care se ține într-un cerc restrâns, fără participarea unor persoane străine de organizația, de societatea etc. respective.
(despre oameni) care este ținut în închisoare; deținut.
(fig.) (despre oameni și despre caracterul lor) retras, izolat.
(despre aer) stătut, viciat.
(despre cer) înnorat, întunecat; (despre vreme) cu cerul înnorat; urât, ploios.
(despre culori) situat, în gama culorilor, mai aproape de negru decât de alb.
(despre sunete, voce) lipsit de sonoritate.

(loc.adv.) Cu ochii închiși =
- fără o cercetare prealabilă; superficial.
- foarte ușor, fără dificultăți.

Se joacă cu casa închisă, = se spune despre un spectacol la care s-au vândut de mai multă vreme toate biletele

despre culori

Din închide.