plăsa
Romanian
editEtymology
editProbably from Vulgar Latin *plausāre, from plausus.
Verb
edita plăsa (third-person singular present plăsează, past participle plăsat) 1st conj.
Conjugation
edit conjugation of plăsa (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a plăsa | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | plăsând | ||||||
past participle | plăsat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | plăsez | plăsezi | plăsează | plăsăm | plăsați | plăsează | |
imperfect | plăsam | plăsai | plăsa | plăsam | plăsați | plăsau | |
simple perfect | plăsai | plăsași | plăsă | plăsarăm | plăsarăți | plăsară | |
pluperfect | plăsasem | plăsaseși | plăsase | plăsaserăm | plăsaserăți | plăsaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să plăsez | să plăsezi | să plăseze | să plăsăm | să plăsați | să plăseze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | plăsează | plăsați | |||||
negative | nu plăsa | nu plăsați |